Tuesday, 23 Oct 2018

Activitatea muzical-românească din Vârșeț în pericol

Vârșeț
Vârșeț
Ansamblul S.C.A. Luceafărul din Vârșeț la aniversarea a 65 de ani de existență și neîntreruptă activitate

Orașul Vârșeț a fost dintotdeauna la răscrucea drumurilor comerciale care făceau legătura între centrele europene importante. Aceasta a făcut ca de-a lungul vremii, aici să poposească diverși oaspeți mai mult sau mai puțin așteptați. Colonizările masive în mai multe rânduri, fie ele planificate, fie spontane, au făcut ca orașul să devină un centru în care s-au împletit culturi, tradiții și religii diferite.
Dintr-o astfel de multiculturalitate, se naște la Vârșeț o  activitate muzicală care în scurt timp devine mai bogată decât a multor mai mari din țară. Dintre toate domeniile muzicale, cultivarea muzicii corale a ajuns pe cele mai înalte culmi. Corurile școlare vârșețene reprezintă un nume de răsunet în acest domeniu, ele fiind ani la rând neclintite de pe primele trei locuri la nivel național.
Deși încă din secolul al XIX-lea există date că la Vârșeț s-ar fi cântat românește, prima încercare proprie a românilor de aici de a crea muzică, a fost tot un cor, înființat abia în anul 1912. Corul bisericesc român a fost și prima reuniune muzicală a românilor din Vârșeț. Spre deosebire de alte coruri din localitățile populate de români, corul din Vârșeț a fost în cea mai mare parte alcătuit din intelectuali, angajați ai băncii românești ”Luceafărul”.

Vârșeț
Aspect de la repetiții

Cel mai important domeniu muzical de activitate al românilor a fost în sfera amatorismului muzical.S.C. Petru Albu (azi Luceafărul) înființată în anul 1948 rămâne și astăzi punctul forte. Societatea a reunit de-a lungul timpului nenumărați tineri și a reușit să păstreze identitatea națională în mediul urban vârșețean. Muzicienii români fie ei profesioniști sau amatori, au făcut un popas artistic, fie el cât de mic, în incinta Societății.
VârșețPrivită ca aspect, activitatea muzical-românească din Vârșeț poate nu pare o activitate urbană. Ea are mai mult aspectul unei activități muzicale de țară. Când ne încumetăm a afirma acest lucru, trebuie să știm că românii vârșețeni au avut cu totul alte ambiții în activitatea muzicală decât este ambiția în marile centre. Românii din Vârșeț trebuiau să-și păstreze simțirea românească, să nu permită dispariția minorității române găsite în mediul urban în care posibilitățile sunt mult mai mari iar generațiile tinere nu sunt neapărat obligate să-și petreacă timpul în incinta Societății sau la repetițiile corului. Din acest punct de vedere, activitatea muzical- românească din Vârșeț, are o importanță aparte, în special pentru românii înșiși.
Astăzi nu mai există entusiasmul de altădată. Au sosit vremuri noi iar tinerii parcă nu prea mai doresc să-și petreacă timpul făcând muzică. Este tot mai greu pentru românii vârșețeni să-și consolideze forțele. Orice mișcare necesită surse financiare de care nu se dispune. Entusiasmul de azi trebuie plătit.
Pentru a salva creația muzicală a românilor din Vârșeț, pe lângă resurse financiare, este nevoie și de o voință adevărată. Încă mai există oameni care știu că prin muzică românii de aici există și care sprijină cât pot activitățile acestora. Muzica românească și muzica creată de români nu trebuie să dispară fiindcă altfel, tabloul muzical vârșețean ar pierde din culorile care îi dau viață.
Eugen Cinci

 

Poate vă interesează și:

Prima Asociație de cântece și jocuri populare românești din Banatul sârbesc

Prima generație de elevi ai Liceului român din Vârșeț

Jocul din torină la Nicolinț