Suplimentele „Cuvântului românesc” „Cuvântul românesc”, ziarul central al Comunității Românilor din Serbia apare la 20 iunie 1991, la Novi Sad, cu scopul de a înlesni informarea membrilor filialelor Comunității și pe toți cei interesați despre activitatea acestei organizații. Între anii 1991 – 2009 apar 115 numere ale ziarului central al Comunității Românilor din Serbia care a editat și scos de la tipar și multe suplimente. Iată câteva dintre ele.
Editura Libertatea și-a început activitatea la Vârșeț în anul 1945. În primi ani a publicat în general cărți de ideologie politică. La început a funcționat pe lângă Uniunea Culturală a Românilor în cadrul căreia funcționa și Editura Uniunii. Ambele editurii erau finanțate de această asociație și conduse de aceeași oameni.
În anul 1981, când în fruntea Luminii vine Simeon Lăzăreanu, revista cunoaște o altă orientare. Tânărul redactor se dovedește a fi – după cum apreciază Ștefan N. Popa în cartea sa – un adevărat constructor de revistă, un traducător erudit…
În cei 30 de ani de apariție (1947-1977) Lumina a fost focarul activității literare de expresie românească din Iugoslavia. Marea majoritate a autorilor de contribuții literar-artistice de limbă română de la noi au trecut și prin coloanele revistei.
Revista Lumina avea un caracter preponderent literar doar în primul an de apariție (1947). După aceea în paginile ei s-au publicat materiale, în general cu caracter cultural.
Potrivit celor scrise și afirmate de cronicarii vremii, ideea fondării unei adevărate reviste literare în limba română îi aparținea lui Vasile (Vasko) Popa, căruia i-a revenit și funcția de redactor-responsabil al revistei în primul an de apariție a acesteia.
La inițiativa redacției Libertății literare, în august 1946 a fost înființat Cercul literar „Lumina”, căruia i-a revenit misiunea nobilă de încurajare a tinerelor talente literare. În decembrie 1946 Libertatea literară a încetat să mai apară, iar în ianuarie anul 1947, a apărut de sub tipar primul număr al revistei Lumina.
Cercetarea istoriei culturale a românilor din Banatul sârbesc reprezintă unul dintre subiectele preferate a oamenilor de ştiinţă şi publiciştilor de la noi, pornind de la faptul că această latură a spiritualităţii noastre a contribuit considerabil la formarea şi păstrarea identităţii naţionale a românor bănățeni atât pe timpul dualismului austro-ungar, cât şi în cadrul regatului iugoslav şi al Iugoslaviei postbelice.
Să recapitulăm, primul număr al Libertății a apărut pe data de 27 mai 1945, la Vârșeț, în numai 4 pagini și în tiraj de 1800 exemplare, fiind difuzat, la început, doar în satele din zona de codru a Banatului, iar în anii care au urmărit și în satele cu români din întreg Banatul, pe atunci iugoslav.
Fără nici o putere de tăgadă, Marcovăţul se enumeră printre cele mai vechi aşezări umane din Banat, atestate documentar în mai multe cronici. A fost atestat documentar doar cu un an după Coştei (în 1362). Toate celălalte sate din Banatul sârbesc nu se pot bucura de un itinerar istoric asemănător.