Până la mijlocul anilor 1930, în jur de 20 mari corporații americane s-au stabilit în Germania, fiind urmate de alte firme importante, care au investit mult în această țară. Planul lui Hitler de înarmare a mulțumit pe toată lumea, Statele Unite devenind principalul partener de comert al Berlinului, astfel că până la finalul decadei, peste 2.500 de societăți americane și-au întărit poziția în Germania.
Compania Coca-Cola a avut beneficii financiare de pe urma Germaniei naziste. De fapt, celebra băutură Fanta, produsă de companie, s-a „născut” în timpul regimului nazist.
Documentele recent publicate expun mai explicit detaliile rolului esențial al IBM în Holocaust – toate cele șase faze: identificarea, expulzarea din societate, confiscarea, ghetoizarea, deportarea și chiar exterminarea.
Italia a rămas divizată şi dominată de puteri străine până în secolul XIX. Unificarea peninsulei a fost în cele din urmă realizată de două elemente aparent opuse — aranjamente politice calculate şi avântul revoluţionar.
Vestigiile vlahilor sunt monumentele funerare ridicate în Herțegovina dar și în câteva locuri din Serbia, Muntenegru și Croația. Monumentele funerare ale vlahilor sunt datate începând cu secolul al XII-lea iar ultimele monumente au fost ridicate în secolele XV-XVI.
Probabil cea mai complicată problemă internaţională a secolului al XlX-lea s-a datorat declinului Imperiului Otoman. Aceasta a devenit cunoscută sub numele de “Chestiunea orientală”.
În 1858, o duhoare pestilențială a terorizat Londra timp de două luni. Acest eveniment a rămas în istorie drept Marea Putoare.
Atunci când cineva murea în Anglia, Scoția sau Țara Galilor, în secolele XVIII și XIX, familia îndurerată punea o bucată de pâine pe pieptul decedatului și îi cerea unui bărbat să stea drept în fața mortului. Familia privea apoi cum acest om – mâncătorul de păcat – prelua relele mortului, pentru ca sufletul celui decedat să plece neprihănit.
Pentru că unii fac bășcălie, din necunoaștere a istoriei, referitor la ideea „unirii” celor trei județe bulgare: Vidin, Montana și Vrața, cu România, idee nefezabilă, după părerea mea, trebuie să facem un recurs la istorie!
În 1952, la început de decembrie, străzile capitalei britanice s-au umplut de o pâclă deasă care s-a dovedit a fi mai mult decât un fenomen meteorologic cu consecințe dezastruoase: peste 10.000 de oameni și-au pierdut viața în cele cinci zile de ceață, dar și în cele ce au urmat.