Peștera cu oase Sursa www.romaniaroute.ro

Peștera cu oase Sursa www.romaniaroute.ro

 

Martirii de la Murghiol, primul european din Peşterea cu Oase, tezaurul de bronz şi fier de la Tărtăria, mormântul întemeietorului grec al cetăţii Argamum şi aşezarea de pe Dealul Guran sunt principalele descoperiri ale arheologilor români din ultimii 23 de ani. Mărturiile scoase la iveală depăşesc importanţa locală pentru că valoarea lor ţine de patrimoniul universal.

În capitolul „Despre Sfinţii Epictet preotul şi Astion monahul, martiri almiridieni din Scythia” din Acta Santorum, celebra colecţie dedicată faptelor sfinţilor creştini începută de iezuitul olandez Jean Bolland în secolul al XVII, se prezintă vieţile şi destinul tragic ale doi credincioşi, despre care Biserica spune că au fost ocrotitorii Dobrogei vreme de 1.700 de ani. Certificarea existenţei celor doi, Epictet şi Astion, s-a datorat descoperirii făcute de o echipă de cercetători români şi americani, condusă de profesorul Mihail Zahariade, la cetatea antică Halmyris de lângă Murghiol, judeţul Tulcea.

În 2001, la un an după reluarea lucrărilor la cetate, arhelogii au găsit o bazilică, iar în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, Mihail Zahariade a anunţat că a descoperit osemintele celor doi martiri. Cercetătorii au presupus încă din primele clipe ale operaţiunilor că au de a face cu o descoperire foarte importantă datorită unei inscripţii de pe un perete al criptei, păstrată aproape intactă. Scrierea era în greacă şi în primele două rânduri s-a descifrat expresia “Martirii lui Hristos”.

Cetatea Argamum  www.historia.ro

Cetatea Argamum www.historia.ro

Pe rândul al cincilea s-a observat că era scris „Asto” şi puţin mai departe litera „n”. Pe al şaptelea rând şi ultimul s-au putut citi primele trei litere ale verbului „ibrio”, care înseamnă a molesta, a lovi. Pe baza acestor dovezi profesorul Zahariade a atribuit osemintele lui Epictet şi Astion, personajele din Acta Sanctorum. Identificarea a mers până la capăt pentru că antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei Soficaru au stabilit că avem de a face cu rămăşiţele pământeşti a doi mariri, schingiuiţi şi executaţi prin decapitare. Epictet şi Astion au fost omorâţi la ordinul comandantului militar al provinciei Scythia Minor, Latronianus, pe motiv că învăţăturile lor îndepărtează pe mulţi de la jertfele aduse zeilor.

 

Ion, cel mai vechi european

În anul 2002, o echipă de cercetători timişoreni a descoperit în Peştera cu Oase de lângă Anina resturile celui mai vechi om modern din Europa. Este vorba de o mandibulă a unui homo sapiens care a trăit acum 38.500 de ani, mai devreme decât orice confrate de al său găsit pe vechiul continent. A fost botezat Ion. Arhelogul portughez João Zilhão a explicat că prezenţa lui în Munţii Aninei se explică prin faptul că perioada în care el a trăit era una în care homo sapiens intra în Europa iar zona Banatului a fost un culoar în acest sens. Concomitent, neanderthalienii îşi trăiau ultimele lor clipe în Europa. Datarea mandibulei a fost făcută de antropologul american Erik Trinkaus.

Un tezaur descoperit chiar de arheologi

Pe raza satului Tărtăria, din judeţul Alba, arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie a României au descoperit în 2012 un tezaur de bronz şi fier ce datează din epoca fierului (sec. IX-VIII î.e.n.). Este vorba despre 200 de obiecte, podoabe, arme şi piese de harnaşament, depuse într-un vas ceramic.

Sursa www.jurnalul.ro

Sursa www.jurnalul.ro

Este pentru prima dată când un depozit de acest tip şi datat în epoca fierului a fost găsit în context arhelogic, descoperirea fiind mijlocită de săpăturile efectuate pe locul ce avea să devină autostrada Sebeş-Orăştie. Până acum, un astfel de tezaur ieşea la iveală cu totul întâmplător. Cercetările de pe tronsonul de drum amintit au relevat 11 situri din perioade istorice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, epoca romană, perioada medievală).

Halmyris

Halmyris

Mormântul unui întemeietor

Cu 20-30 de ani înainte de fondarea Histriei, lângă actuala Jurilovca, pe malul lacului Razelm, era înmormântată o persoană despre care s-a demonstrat că a fost întemeietorul cetăţii greceşti Orgame, prima aşezare de pe terioriul României atestată printr-un izvor scris al Antichităţii (istoricul Hecateu din Milet nota că Orgame a fost o cetate întemeiată de greci la Pontul Stâng). Complexul funerar a fost găsit în situl de la Capul Doloşman la mijlocul anilor ’90. S-a stabilit că primii oameni au venit aici înainte de anul 670 î.e.n. Orgame a devenit între timp cetate romană, luând numele de Argamum.

Arhiva Adrian Doboş

Arhiva Adrian Doboş

Cea mai veche aşezare datată de pe teritoriul României

În 2012, o echipă de arhelogi condusă de Adrian Doboş de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti şi Radu Ioviţă de la Muzeul Romano-Germanic din Mainz, Germania, a descoperit pe dealul Guran de lângă comuna dobrogeană Peştera, situată în imediata apropiere a Dunării, o aşezare din Paleoliticul Inferior. S-a demonstrat că vechimea locului este de 380.000 ani, fapt ce o plasează în fruntea celor mai vechi aşezări datate de pe teritoriul României. Cercetătorii au identificat un adăpost de piatră prăbuşit, situat la foarte mică distanţă de o carieră de unde oamenii de atunci îşi procurau materiale necesare producerii armelor şi uneltelor, precum şi multe alte piese litice.

Sursa: obiectiv.info

http://decenei.com/wp-content/uploads/2016/03/pestera-cu-oase-Sursa-www.romaniaroute.ro_.jpghttp://decenei.com/wp-content/uploads/2016/03/pestera-cu-oase-Sursa-www.romaniaroute.ro_-150x150.jpgDeceneiRomâniaantică,arheologice,cetatea,descoperiri,Halmyris,Peşterea cu Oase,România,Tartaria
  Martirii de la Murghiol, primul european din Peşterea cu Oase, tezaurul de bronz şi fier de la Tărtăria, mormântul întemeietorului grec al cetăţii Argamum şi aşezarea de pe Dealul Guran sunt principalele descoperiri ale arheologilor români din ultimii 23 de ani. Mărturiile scoase la iveală depăşesc importanţa locală pentru...