Edgar Hoover, una dintre figurile emblematice ale FBI, este personajul principal al unei cărţi-document, apărute în SUA ”J. Edgar Hoover – Încălcarea legii în numele legii”, autor fiind jurnalistul publicaţiei americane New York Times, Tim Weiner. În decursul a jumătate de secol, Hoover a fost şeful de necontestat al FBI, serviciul federal de care se temea până şi Casă Albă.

Poliţia federală americană a fost înfiinţată în 1908, fiind cel mai mare serviciu de acest fel din lume. Biroul Federal de Investigaţii (FBI) se afla pe urma mafioţilor, extremiştilor, spionilor, politicienilor şi oamenilor de afaceri corupţi. În plasa FBI, însă, au căzut şi mulţi oameni nevinovaţi. Astăzi, această instituţie are în jur de 35.000 angajaţi.

Jurnalistul publicaţiei americane New York Times, Tim Weiner, autor al câtorva cărţi premiate, aduce în faţa publicului un alt fel de monografie, „FBI, povestea adevărată a unei organizaţii legendare”. Pentru noua sa carte, el a studiat peste 70.000 de documente din arhiva FBI, recent declasificate. Răsplata pentru munca sa se află în cele 700 de pagini ale cărţii menţionate, un adevărat document pentru posteritate.
Peste două treimi din carte sunt dedicate portretului unui om şi acţiunilor sale controversate. Legendarul J. Edgar Hoover, director al FBI între 1924 şi 1972, „stă în centrul secolului american, ca o statuie acoperită cu noroi”, spune autorul. Obsesia pentru comunişti, principalii inamici ai lui Hoover, a transformat societatea americană într-un imens câmp de vânătoare.

Încă din anii ’20 ai secolului trecut, Hoover aruncă asupra comuniştilor vina pentru toate lucrurile care nu-i conveneau în America. Zeci de mii de suspecţi intrau pe lista sa neagră. În decursul a jumătate de secol, FBI, sub conducerea lui Hoover, spionează şi hărţuieşte politicieni şi magistraţi, figuri publice cunoscute şi critici ai sistemului politic american. „Puterea informaţiilor secrete este o armă încărcată pe care Hoover o purta cu el întotdeauna”, scrie Weiner.

În centrul cărţii acestuia stă povestea-document a unei campanii de contraspionaj desfăşurate în decurs de 15 ani, între anii 1956-1971. Este vorba de 12 operaţiuni sub acoperire ale FBI, purtate împotriva comuniştilor, anarhiştilor, apărători ai drepturilor omului şi pacifişti. FBI a falsificat documente, răspândind informaţii prefabricate şi pline de ură, prin care distrugea renumele, cariera şi viaţa privată a numeroşilor oameni. Inamicul numărul unu al lui Hoover a fost „cel mai periculos negru”, după cum însuşi îl numea, Martin Luther King, pe care l-a denigrat în toate modurile posibile.

Hoover asocia comunismul cu homosexualitatea, pe care o considera „un mod dezgustător de viaţă”. Tim Weiner nu a găsit, în schimb, nicio dovadă în sprijinul numeroaselor zvonuri care spuneau despre Hoover că ar fi fost homosexual. Obsesia comunistă l-a împiedicat pe Hoover să evalueze corect alte ameninţări la adresa siguranţei SUA.
”Hoover era cel mai decadent birocratic al secolului XX. El nu a lucrat prin lege, el a fost lege. În Statele Unite, el a întărit anticomunismul şi a inventat controlul total” – a spus autorul cărţii într-un interviu.

Ritualurile erau importante pentru el. În fiecare zi avea o friptură cu un pahar de whisky Jack Deniesels pentru cină.

Pedagogul Hoover a transformat FBI-ul într-o organizaţie cu regim semi-permanent şi disciplină din oţel. Nerespectarea ordinii şi a regulii a fost pedepsită sever. Nu exista loc în sediul FBI pentru conversaţii neoficiale între angajaţi şi socializare, nu era o pauză pentru cafea şi prânz, iar toţi angajaţii şi asociaţii comunicau cu el doar în scris. Totul a trecut prin secretara sa Helen Gandhi, care îi era absolut dedicată.
Ştia totul despre preşedintele Americii John Kennedy, toate aferele lui sexuale, de la cele mai mici la cele pe care le-a împărţit cu amanta lui Judith Kempbel şi faimosul mafiot Sam Giannani.
În timp ce îşi dedica toată viaţa cercetării vieţii private a altor oameni, Hoover şi-a protejat în mod firesc propria sa viaţă. El nu a avut niciodată o viaţă socială şi era cel mai probabil un homosexual. A întreţinut relaţii intime cu asistentul său, Clyde Tolson şi se presupune că a participat la orgii cu mulţi băieţi mai tineri şi a îndrăgit lenjeria de corp pentru femei.

Mafia americană avea fotografii provocatoare despre el şi Tolson, astfel încât FBI nu sa luptat prea mult împotriva crimei organizate.

După moartea lui Hoover, FBI a fost temperat, până la George W. Bush, crede Weiner. Atunci, preşedintele Bush Junior a reînviat modelul Hoover. Dacă oamenii FBI-ului şi-ar fi făcut în mod responsabil treaba, nu cumva atacul terorist de la 11 septembrie 2011 ar fi putu fi prevenit, se întreabă Weiner, care nu dă un răspuns la această întrebare, lăsându-şi cititorii să completeze.

Surse: ziare; balkanspress

http://decenei.com/wp-content/uploads/2017/08/j-edgar-hoover.jpghttp://decenei.com/wp-content/uploads/2017/08/j-edgar-hoover-150x150.jpgDeceneiBiografiiamericană,FBI,Hoover,John Kennedy,Mafia
  Edgar Hoover, una dintre figurile emblematice ale FBI, este personajul principal al unei cărţi-document, apărute în SUA ”J. Edgar Hoover - Încălcarea legii în numele legii”, autor fiind jurnalistul publicaţiei americane New York Times, Tim Weiner. În decursul a jumătate de secol, Hoover a fost şeful de necontestat al...