Lupul

România va prelua preşedinţia Consiliului UE în 2019, iar logo-ul pe care îl vom arbora la Bruxelles va fi lupul dacic. Decizia a fost luată în urma unui concurs organizat de Ministerul Afacerilor Europene şi jurizat de 19 persoane.

Ministerul Afacerilor Europene, care pregăteşte preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România în prima parte a anului 2019, a organizat, în colaborare cu Ministerul Educţaiei, un concurs pentru stabilirea logo-ului de ţară, scrie romania-misterioasa.

Concret, ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a dat o circulară prin care elevii şi studenţii erau îndemnaţi să propună un logo pentru România. Potrivit unor surse diplomatice, Ministerul Afacerilor Europene a primit 122 de variante de logo, dintre care au fost selectate, în primă fază, 19. „Din cele 19, au fost alese de juriu, în final, 4“, au explicat sursele citate.

Juriul, format din 19 persoane, a dat votul decisiv: a ieşit lupul dacic, o propunere venită din partea unui student.

Unul dintre argumente a fost că acest logo a primit cele mai multe voturi pe Facebook. Unii membri ai juriului au încercat să explice că logo-ul României trebuie să însemne ceva şi pentru restul cetăţenilor UE, dar n-a contat, votul final a fost covârşitor în favoarea lupului.
– Aceşti membri ar trebui să citească mai mult, pentru că lupul dacic, dragonul, are importanţă și pentru restul Europei.

În Germania se găsește cel mai frumos exemplar al steagului de luptă dacic – un „dra­co” masiv, aflat în te­zaurul arheologic al Muzeului de istorie din Ko­blenz.

Fai­mosul stindard de luptă al răz­boinicilor lui De­cebal, a cărui înfă­ţişare şi urlet băgase groaza în legiunile ro­ma­ne din Da­cia, ajunsese până în Ger­mania. Vechiul stin­dard de luptă fusese găsit în săpăturile arheo­logice realizate la Niederbieber, o localitate aflată în apropierea oraşului de pe Mosela şi Rinn. Privindu-l din lateral, se înţelege mai bine cum func­ţiona, se vede golul prin care intra aerul spre coada de şarpe făcută din piele sau pânză, şi-i se vede gâtul prelung, plin de solzi. Nu mai e nici o îndo­ia­lă: aşa arăta stindardul de luptă folosit de da­cii din tru­pele romane şi aşa va fi arătat, cu mici diferenţe, şi capul de lup, simbolul Rega­tului Dacic!

Lupul

Capul de lup a cucerit Europa

În altă ordine de idei, autorii Divi Kervella şi Mikael Bodlore, două nume ciu­date, ca toate numele din nordul Bretaniei, o ţară supusă de Franţa în secolul XV, dar care nu şi-a părăsit tradiţiile şi limba afirmă: „Steagul cu cap de lup a fost adus din zona estică a Imperiului Ro­man şi a avut un mare viitor pe melea­gu­rile bretone. Mulţi oameni din zona estică a Imperiului au făcut parte din trupele romane, şi se ştie sigur că ei au instruit apoi armata bre­tonă, care a devenit redu­tabilă, vreme de secole. Steagul a venit împreună cu ei. Lupul avea botul din me­tal, care continua cu un gât puternic. Restul corpului era un soi de mânecă prelungă, făcută din bucăţi de ţesături prinse între ele. Când intra prin botul animalului, aerul suna înfricoşător. Ideea era aceea de a produce un efect psihologic, atât asupra adver­sarilor, cât şi asupra pro­priilor trupe. Unde mai pui că, fluturând, acest stindard le indica arcaşilor direcţia vântului! Spre finele secolului al IV-lea, devenise atât de popular, că fiecare detaşament din cohor­tele armatei romane poseda un asemenea steag. El a supravieţuit căderii Imperiului Roman, iar urmele sale le vedem, de-a lungul secolelor, peste tot în Europa de Vest, şi la franci, şi la saxoni, care aveau un lup alb, şi, desigur, la vechii bretoni, care aveau un lup roşu„.

Bretonii s-au ataşat atât de mult de stin­dardul cu cap de lup şi trup de şarpe, spun în continuare autorii, încât nume­roase localităţi au şi azi, ca stemă, un cap de balaur, inspirat din fostul steag dacic!

Pe malul francez al Atlanticului, în Bre­tania şi Normandia, lupul dacic flutură pe primă­riile oraşelor şi dăinuieşte, de secole, sculptat în piatra neagră a bisericilor gotice, înfruntând vânturile, ca pe vre­mea luptelor dintre daci şi romani! După războaiele cu dacii, capul de lup sau „balaurul dacic”, cum îi spune istoricul Vasile Pârvan (sau «draco», cum i s-a încetăţenit numele în Occident), a fost preluat la scară largă de armata romană, fiind folosit mai ales de trupele de cavalerie. Romanii vor fi fost impre­sionaţi de efectul psiho­logic pe care îl aveau în luptă aceste stindarde şi l-au adoptat, făcându-l astfel să ajungă, prin războaiele lor, pe întreg conti­nentul european.

Este şi teoria istoricilor bre­toni, care în carte demon­strea­ză că vechile stindarde de luptă aduse de romani au fost moştenite de strămoşii de azi ai bretonilor. Brutus I, strămoşul mitic al bre­tonilor, care a ve­nit pe la 1100 tot de prin părţile de răsărit ale Imperiului (de pe la sud de Dunăre), avea pe steagul de luptă un balaur roşu, iar steagul Ţării Ga­lilor de azi, cunos­cutul „Draigh Goch”, are un balaur roşu pe fond alb-verde.

Dar mai important chiar decât urmele istorice pe care le-a lăsat de-a lungul timpului, pe întreg continentul, este faptul că lupul dacilor trăieşte şi azi, în Breta­nia, pe steagurile din zonă, scrie Ciprian Rus.

Subsolu­rile muzeului de la Cra­covia sunt pline de vase şi de brăţări dacice, dar ele sunt scoase de acolo, o dată la câţiva ani, într-o expoziţie temporară… În Litua­nia, im­posibil să dai peste o brăţară dacică, comunicată în studii de specialitate: pur şi sim­plu, nimeni nu ştie unde e! În Danemarca, cu toată ama­bilitatea arheo­lo­gilor de acolo, cu mare greu poţi vedea vechile altare da­cice desco­pe­rite la malul mării: tocmai sunt în plin proces de res­tau­rare!

http://decenei.com/wp-content/uploads/2017/12/Lupul-dacic-va-fi-logo-ul-României-800.jpghttp://decenei.com/wp-content/uploads/2017/12/Lupul-dacic-va-fi-logo-ul-României-800-150x150.jpgDeceneiRomâniaBretonii,conti­nent,Da­cia,dacic,De­cebal,draco,logo,lup,Rega­t,steag,stindard
România va prelua preşedinţia Consiliului UE în 2019, iar logo-ul pe care îl vom arbora la Bruxelles va fi lupul dacic. Decizia a fost luată în urma unui concurs organizat de Ministerul Afacerilor Europene şi jurizat de 19 persoane. Ministerul Afacerilor Europene, care pregăteşte preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către...