Libertatea

Să recapitulăm, primul număr al Libertății a apărut pe data de 27 mai 1945, la Vârșeț, în numai 4 pagini și în tiraj de 1800 exemplare, fiind difuzat, la început, doar în satele din zona de codru a Banatului, iar în anii care au urmărit și în satele cu români din întreg Banatul, pe atunci iugoslav.

S-a produs aceasta la numai două săptămâni după Congresul Românilor din Banatul iugoslav, care a avut loc la Alibunar, pe 13 mai 1945, la care s-a înființat Uniunea Culturală a Românilor din Banat, „forța care va conduce – cum spunea Vasile (Vasko) Popa care modera lucrările ale reuniunii – românii pe un drum nou, spre un viitor mai luminos și mai fericit. Uniunea va publica și un ziar săptămânal…”

În acest scop a fost formată o secție de propagandă, în frunte cu Vasile Popa și a fost numit redactorul responsabil al viitorului ziar. Este vorba de Aurel Găvrilă, respectiv Gavrilov de mai târziu, învățător din Satu-Nou.

La numai un an după fondare, tirajul ziarului Libertatea (denumire dată de Vasko) a crescut de la 1.000 la 2.600 de exemplare, iar până la finele anului următor la 4.500 de exemplare pe număr, majorându-și, totodată, numărul paginilor, de la 4 la 6, iar mai apoi la 8, și schimbându-și în repetate rânduri formatul, de fiecare dată înspre mai mare, fizionomia și concepția de redactare, în dependent de politica fondatorului Aurel Gavrilov a redactat Libertatea până în luna octombrie 1946, când a fost înlocuit de Ion Marcoviceanu, pe o perioadă de mai două luni, pentru ca în continuare ziarul să fie redactat, până în februarie 1947, de un comitet de redacție, în fruntea căruia tot Aurel Gavrilov era, până în data de 17 februarie când în funcția de redactor responsabil vine Aurel Trifu, iar din aprilie 1953 – Ion Tătălagă, Aurel Trifu fiind numit director al C.P.E. Libertatea, nou-înființată.

Libertatea

Până în ianuarie 1948 fondatorul ziarului a fost Uniunea Culturală a Românilor, iar în continuare Frontul Popular pentru Voivodina. Din 1953, Libertatea începe să apară într-o nouă concepție de redactare, și, în același timp, într-o nouă ținută grafică. Numeroasele texte analitice, reportaje și interviuri, îmbogățesc conținutul ziarului. În redacție vin cadre tinere și, paralel, se extinde rețeaua de corespondenți ai ziarului, din mai toate satele cu români di Banat. Dar, deja în 1946 în ziar încep să apară și primele suplimente, ca de exemplu: Cuvântul tineretului, din ianuarie 1947 și până în martie 1948, iar în continuare Tinerețea, din aprilie și până în august 1948. Tot în decursul anului 1946, în Libertatea a apărut, din aprilie și până în decembrie, suplimentul Libertatea literară, predecesoarea revistei Lumina, iar din iunie și până în septembrie 1946, Bucuria pionierilor, predecesoarea revistei Bucuria copiilor de azi.

Începând din anul 1947, Libertatea, pe urmă, după înființarea Casei de Presă și Editură, Editura Libertatea, a editat Calendarul poporului, iar apoi Calendarul popular, și începând din 1989, Almanahul Libertatea.

În perioada ianuarie 1952 – iulie 1954, ziarul Libertatea a apărut de două ori pe săptămână: joia și duminica. „Aceasta pentru a răspunde interesului mereu crescând al numerosului public cititor din satele noastre și pentru a putea pune pe cetățenii noștri la curent cu toate evenimentele. Astfel, că numărul de joia va trata probleme, sfaturi și informații din domeniul agriculturii, pe când numărul de duminică – comentarii pe anumite teme, din politica internă și externă”, se spune în editorialul primului număr bisăptămânal.

Paralel cu redactarea ziarului, redacția acordă și o mare atenție dezvoltării vieții literare. Astfel, organizează numeroase concursuri literare, expoziții de publicații și de carte, întâlniri cu cititorii și cu tinerii condeieri de la școlile medii din Vârșeț: Liceu și Școala Normală, matinee și serate literare pe sate și cu prilejul unor manifestări folclorice și reuniuni științifice. În cadrul redacției o atenție aparte se acordă rubricii culturale a ziarului, mai ales când aceasta începe să fie redactată de scriitorul Ion Bălan, fost profesor la Liceul din Vârșeț, dar, și rubricilor de agricultură și sat, și îndeosebi celei sportive, când redacția ziarului nostru începe să organizeze Jocurile Sportive Sătești „Cupa Libertății”, inițiată de ziaristul Lucian Coracu și continuată pe parcursul anilor de entuziastul publicist Gheorghe Bosioc, iar după aceea de Nicolae Moise, iar în present de Liviu Bulic.

Libertatea

Între anii 1959 și 1972, ziarul Libertatea a apărut în 12 pagini pe număr, iar până în anul 1993 chiar și în același format C/3, având la bază aceeași concepție grafică, și politică de redactare.

În perioada respectivă, fondatorul era mereu Uniunea Socialistă a Poporului Muncitor, care finanța apariția ziarului.

Cum arată, de fapt Libertatea acelor vremuri? Prima pagină a tratat, în general, probleme de politică externă, internă și economie (rareori culturale, poate doar când era vorba de Festivalul de Folclor și Muzică Românească sau de Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina); iar în pagina a doua în exlusivitate, probleme de politică externă. Această pagină era câteva decenii în șir redactată de Andrei Popin, pe urmă, prin anii 90, de Ilie Dolinga.

Pagina a treia era consacrată evenimentelor politicii interne, redactată, vreme îndelungată de Cornel Bălică, iar într-o perioadă și de Florin Ursulescu; pagina a patra temelor economice, redactată, pe rând de Milovan Mândruț, Florin Ursulescu, iar din anul 1969 de Vasile Beca și pagina a cincea, temelor agricole, redactată de același Milovan Mândruț și, de prin anii 1970, de George Subu: 40 de ani fără întrerupere. Cred că este unicul ziarist de la Libertatea devotat întru totul unei singure rubrici.

Următoarele două pagini, cea a șasea și a șaptea cuprindeau evenimentele culturale, redactate, într-o perioadă, de Cornel Bălică, până prin anii `65, când vine Ion Bălan, apoi de Miodrag Miloș, Costa Roșu, Ioan Flora… iar, în ultimii cincisprezece ani de Simeon Lăzăreanu. Pagina a opta a cuprins evenimentele cercuale, respectiv comunale, realizată fiind de Milovan Mândruț, Valeriu Nistor într-o perioadă, Velico Opricici, Simeon Drăguța. Pagina a noua a fost menită femeii. De ea s-a îngrijit, mai mulți ani Ana Bălan. Pagina a zecea, de știință popularizată, satiră, umor și Programul Radio, mai târziu RTV, a fost redactată, foarte inspirat, de Mihai Condali, până în 1975, când trece pe postul de redactor responsabil al revistei „Bucuria copiilor”.

Pagina zecea a fost consacrată satului, redactată de Simeon Drăguța, apoi de Costa Roșu, până în 1979, când este numit redactor șef și responsabil al revistei Tribuna Tineretului. Ultima pagină, a douăsprezecea era pagina de Sport, respectiv Cultura fizică, așa cum insista ani în șir Gheorghe Bosioc să fie denumită, cel care a redactat-o începând din toamna anului 1960 și până la ieșirea în pensie. Este vorba de o redacție standard, care în această componență a funcționat mai multe decenii.

Firește, au fost și mulți care au venit și au plecat, trecând doar prin Casa „Libertatea”, reținânduse aici câteva luni, sau un an-doi, cel mult. Nici directorii și nici redactorii responsabili nu se schimbau prea des. Aurel Gavrilov a petrecut aproape 40 de ani la diverse funcții aici (redactor șef la Libertatea, la Editura Libertatea, director al C.P.E. Libertatea), Aurel Trifu, de asemenea (îndeplinind funcția de director sau redactor șef, din 1947 și până în 1962), Ion Tăpălagă, la fel (director sau redactor șef, tot o perioadă îndelungată), Mihai Avramescu (redactor șef, la Lumina, Bucuria copiilor, Editura Libertatea (din 1947 și până la pensie, în 1975).

Costa Roșu

Scrieri despre noi românii de pretutindeni, Editura ICRV și Editura Eurostampa, Zrenianin – Timișoara, 2013

 

Poate vă interesează și:

Păpucii tradiționali din Uzdin se poartă și la Florida

Dinastia Balšić, exemplu de evoluție a unei familii de vlahi în vechiul stat muntenegrean

Vlăhismul – o teorie contrară unității teritoriale a Serbiei

 

http://decenei.com/wp-content/uploads/2017/10/lumina2-715x1024.jpghttp://decenei.com/wp-content/uploads/2017/10/lumina2-150x150.jpgDeceneiIstoriaAurel Gavrilov,Aurel Trifu,Ion Tăpălagă,libertatea,lumină,Mihai Avramescu
Să recapitulăm, primul număr al Libertății a apărut pe data de 27 mai 1945, la Vârșeț, în numai 4 pagini și în tiraj de 1800 exemplare, fiind difuzat, la început, doar în satele din zona de codru a Banatului, iar în anii care au urmărit și în satele cu...