Sunday, 21 Oct 2018

Mass-media la românii din Voivodina 18/20

Voivodina
Voivodina
foto – http://libertatea.rs/

Editura Libertatea și-a început activitatea la Vârșeț în anul 1945. În primi ani a publicat în general cărți de ideologie politică. La început a funcționat pe lângă Uniunea Culturală a Românilor în cadrul căreia funcționa și Editura Uniunii. Ambele editurii erau finanțate de această asociație și conduse de aceeași oameni.

Editura Uniunii tipărea traduceri și cărți de beletristică, iar din 1947 și Calendarul poporului (publicație anuală a Libertății). Prima dintre cărțile acestei edituri a fost Cum am învățat eu de Maxim Gorki, în 1946, ca după un an apare Almanahul Societăți literare al elevilor români din Vârșeț, cu lucrările acestora. Tot în 1947 au văzut lumina tiparului și primele trei volume de poezii ale autorilor noștri Mihai Avramescu, Radu Flora și Ion Bălan. Un an mai târziu, în 1948, au apărut și primele cărți de teatru. În anul 1948 au apărut și primele noastre manuale postbelice. Un Abecedar și două cărți de citire.

După ce în anul 1949, Editura Uniunii Culturale și-a încetat activitatea, în locul ei apare Editura Uniunii Societăților Culturale din Voivodina – Secția pentru români, pentru ca în 1950 aceasta să se transforme în Editura Frăție și Unitate. Mai apăruse prin 1953 încă o editură. Este vorba despre Lumina, respectiv Casa de Editură Lumina. În același an, însă, Ed. Lumina cât și Ed. Frăție și Unitate se atașează Editurii Libertatea pe lângă care, de altfel, funcționau și până aci.

Editura Libertatea a adunat în jurul ei numeroși scriitori și publiciști, oameni de știință și traducători de opere literare, artiști plastici și graficieni. Până în anul 1965, când la Novi Sad a luat ființă Institutul provincial pentru editarea manualelor, Editura Libertatea a editat manualele necesare învățământului elementar și mediu în limba română.

Voivodina
foto – http://libertatea.rs/

Anul 1988 prezintă cu adevărat un an crucial în viața Editurii Libertatea. În primul rând datorită faptului că în anul respectiv ea și-a găsit modalitatea de a se impune interesului larg al cititorilor mai mult ca oricând în trecut. Apoi, în același 1988, au fost întemeiate primele biblioteci, colecții și ediții și au început să apară primele noastre cărți reprezentative.

Este vorba despre bibliotecile BOA (Biblioteca opera alese), LICON (Literatura contemporană), BICON (Biblioteca contact), DILEX (Biblioteca de dicționare și lexicoane), ESILA (Eseuri, Studi, Istorie literară, Antologii), ED ALFA (Ediția debuturilor editoriale), BICOT (Biblioteca pentru copii și tineret), BIPOLIT (Biblioteca politică), MAC (Monografii, Albume memoriale, Caiete). În anul 1994 a fost întemeiată FOLET (Biblioteca de folclor și etnografie). În toamna anului 1988 a apărut și primul Almanah Libertatea care înlocuiește tradiționalul Calendar popular precum și Catalogul Editurii Libertatea, în condiții grafice exepționale în care au fost prezentate în rezumat editorial pe anul următor. S-a înființat în 1988 și Conferința autorilor Editurii Libertatea inițiindu-se și unele acțiuni de afirmare și popularizare a cărții, ca bunăoară: lansări de carte, serate literare, expoziții de carte cu vânzare, „Un an editorial într-o singură zi” etc. Perioada aceasta de adevărat profesionalism a durat însă până spre sfârșitul anului 1991 când Almăjan este nevoit, din motive inexplicabile, să părăsească Editura. În fruntea Editurii Libertatea vine poetul Ioan Flora. În următorii doi ani apar în total patru titluri. În iulie 1993 în funcția de redactor șef și responsabil al Editurii este numit poetul Nicu Ciobanu. Noi inițiative, noi eforturi caracterizează faza următoare a Editurii Libertatea. Actualul redactor șef și responsabil al Editurii Libertatea este poetul Vasa Barbu.

Costa Roșu

Scrieri despre noi românii de pretutindeni, Editura ICRV și Editura Eurostampa, Zrenianin – Timișoara, 2013