Președintele

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut la începutul lunii octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Croația, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, în care a discutat și despre minoritatea românească din Croația.

Vizita se înscrie în tendința ascendentă înregistrată în ultimii ani a relațiilor româno-croate, inclusiv prin vizita oficială la Zagreb, în 2015, a Președintelui Klaus Iohannis, și în contextul aniversării în acest an a 25 de ani de relații diplomatice româno-croate.

Cu această ocazie președintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan Excelenţei Sale doamnei Kolinda Grabar-Kitarović, Preşedintele Republicii Croaţia în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia avută la promovarea democraţiei şi securităţii regionale, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Croaţia.

În cadrul declarației sale Președinetele Iohannis a subliniat că în chestiuni europene ambele țări au abordări foarte similare. Ambele țări vor să devină membre Schengen, ambele țări vor ca în continuare să fie la dispoziția lor fonduri structurale care vor îmbunătăți convergența în cadrul Uniunii. S-a discutat despre Summitul celor Trei Mări. Tendința este ca Summitul să fie mai vizibil, mai performant și, în final, să se promoveze proiecte comune de substanță, care vor fi prezentate și partenerilor europeni.

O temă foarte importantă în relația bilaterală a fost minoritatea română din Croația și minoritatea croată din România. Ambele țări au o considerație și o atenție deosebită pentru minoritățile din țările lor. În Croația sunt trei comunități românești, precizează rgn. Este vorba de istro-românii care trăiesc în peninsula Pola și care din păcate sunt pe cale să se stingă, odată cu ei dispărând și unul din dialectele limbii române, dialectul istro-român. Aceștia mai sunt în jur de 1500 de persoane și nu au învățământ în limba română/dialectul istro-român și nici alte facilități/drepturi prin care să-și păstreze identitatea.

A doua comunitate istorică este cea a băieșilor care pot fi considerați ca românofoni, ei având ca limbă maternă, limba română. Aceștia sunt peste 30.000 de persoane și deși au cerut învățământ în limba română, autoritățile croate i-au refuzat spunând că ei sunt țigani.

Cea de-a treia comunitate este cea a emigrației, adică a românilor veniți de curând în Croația pentru a munci.

Chestiuni importante în discuții au fost și vecinătatea estică, Moldova, Ucraina, s-a discutat despre problemele de securitate și de cooperare pe apărare, dar și unei mai bune colaborări și coordonări în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO.

 

Poate vă interesează și:

România ajută comunitatea istroromână

Istro-românii din Croația, pe agenda discuțiilor ministrului Dan Stoenescu

Dan Stoenescu cere ajutorul Academiei legat de păstrarea dialectelor româneşti sud-dunărene: aromân, meglenoromân şi istroromân

http://decenei.com/wp-content/uploads/2017/10/claus.jpghttp://decenei.com/wp-content/uploads/2017/10/claus-150x150.jpgDeceneiRomâniaCotroceni,Croația,Klaus Iohannis,palat,Președintele

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut la începutul lunii octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Croația, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, în care a discutat și despre minoritatea românească din Croația. Vizita se înscrie în tendința ascendentă înregistrată în ultimii ani a relațiilor româno-croate,...