Sunday, 21 Oct 2018

Rolul masoneriei în istoria umanităţii

masonerie

masonerie

În cadrul interviului exclusiv acordat Portalului Informațional „Oglinda”, dr. Antoniu Martin a vorbit despre masonerie, rolul ei în istoria umanității și inluența asupra societății contemporane.

Cum s-ar putea defini masoneria?

– Masoneria a primit în decursul vremii o sumedenie de definiţii, funcţie de contextele politic şi cultural, dar şi în directă legătură cu perspectiva din care a fost abordată şi percepută. Mulţi dintre cititori au auzit, bunăoară, că masoneria ar fi compusă din oameni „liberi şi de bune moravuri”. Ce ar putea să însemne aceasta mai exact?

Conceptul de libertate se referă mai ales la libertatea de conştiinţă a celor care doresc să devină masoni. În absenţa acesteia, nimeni nu poate să perceapă, să asimileze şi să utilizeze mai apoi, oricât ar dori, fără prejudecăţi, multitudinea de simboluri, de semnificaţii, de interpretări pe care i le oferă această organizaţie. Subliniez că în interiorul lojilor masonice se găsesc persoane de diverse orientări politice, de diverse concepţii religioase, precum şi de profesii diferite. O lojă este cu atât mai împlinită, cu cât este mai diversă din această perspectivă. Dar, pentru a se putea păstra armonia internă, necesară în cazul unei societăţi iniţiatice, care practică ritualuri şi dezbate teme de interes larg, este nevoie ca în interior să funcţioneze toleranţa. Doar respectându-se principiul toleranţei, se poate ajunge ca membrii lojilor să se cunoască mai bine, la un nivel mai profund, să se accepte dincolo de diferenţele inerente de opinii.
Se ştie că deviza francmasoneriei este ”Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Aceasta înseamnă că masonii se consideră între ei ”fraţi”, iar solidaritatea reprezintă o componentă a conduitei acestora. Principiul egalităţii face ca toţi masonii să se considere egali din punct de vedere iniţiatic, indiferent de palierul simbolic la care au ajuns. Sintagma ,, de bune moravuri” implică o coordonată moralizatoare, în sensul că masoneria are ca scop transformarea unui individ din bun în şi mai bun, reprezentând un fel de şcoală informală , în care o persoană poate, prin intermediul simbolurilor, a experienţelor trăite, să se perfecţioneze continuu. Un aspect care cred că merită subliniat în acest context este acela că, contrat părerilor încetăţenite, masoneria nu este o religie sau un sistem religios. În antiteză cu religiile, masoneria nu oferă membrilor săi un ”adevăr absolut”, ci dimpotrivă lasă fiecăruia libertatea de a – şi căuta propriul adevăr, propria cale în raport cu transcendenţa.”

masonerie
Dr. Antoniu Martin

Ce rol a jucat masoneria în istoria umanităţii?

 

– Putem considera că această societate iniţiatică a avut un rol semnificativ în evoluţia societăţii în perioada modernă. Lojile masonice, care constituiau veritabile laboratoare de idei, au transmis spre societate, în mod direct, prin intermediul membrilor, sau prin intermediul asociaţiilor sau cluburilor pe care le tutelau, o serie de principii şi valori, concepte şi noţiuni cu caracter modern. Ştim astăzi ce influenţă a avut masoneria în pregătirea mentalului colectiv din preajma Revoluţiei Franceze de la 1789, moment crucial al epocii moderne. Conceptul de cetăţean, fundamentat pe drepturile civile, principiile libertăţii, egalităţii şi fraternităţii au stat la baza documentului fundamental al revoluţiei din Franţa- „Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului”. Peste Ocean, ideile masonice, printre care poate cea mai percutantă, anume dreptul la căutarea fericirii, au însoţit epopeea edificării naţiunii americane, multe dintre dezideratele francmasonice regăsindu-se explicit în Constituţia SUA.
În secolul al 18-lea, secolul Luminilor, dezideratul omului educat, cu spirit critic, raţional, capabil să şi argumenteze ideile, dar totodată tolerant, un cetăţean universal prin excelenţă, este identificabil în numeroasele dezbateri din interiorul lojilor masonice aflate în Anglia, Franţa, SUA, dar şi în Rusia ţaristă. Un secol mai târziu, în „secolul naţiunilor”, este oportună exemplificarea prin demersul modernizator al Principatelor Române. Aici, marea majoritate a oamenilor politici era încadrată în lojile masonice. ”Intelighentia” românească modernă s-a format în lojile masonice occidentale, mai ales din Franţa. Proiectul României moderne, liberale, unde cetăţeanul să beneficieze de drepturi şi libertăţi a fost plămădit în atelierele masonice de la Paris, Bucureşti şi Iaşi.

Mai aproape de noi, după al doilea război mondial, numeroşi masoni cu poziţii decizionale au conlucrat în vederea transpunerii în plan instituţional, la nivel european şi internaţional, a dezideratelor de fraternitate şi solidaritate universale. Mai vechiul proiect paneuropean, iniţiat în lojile masonice, a fost reluat, iniţial la nivel conceptual, iar ulterior implementat gradual în partea de Europă rămasă în afara influenţei totalitare.”

masonerie

Cum influenţează masoneria societatea în care trăim?

 

– Astăzi, peste tot în lumea democratică, masoneria reprezintă un mediu de sociabilitate, un cadru organizat de dezbateri, o „şcoală” de autoperfecţionare a individului, în care dreptul la opinie, libertatea de conştiinţă şi toleranţa sunt garantate de lege. Mai ales în statele care au cunoscut experienţa totalitară, cum este şi Republica Moldova, care s-a angajat pe drumul european, masoneria poate furniza acele resurse civice, morale, spirituale şi intelectuale care alimentează permanent democraţia. Pe de altă parte, masoneria are, acolo unde s-a cristalizat suficient, rolul de a veni în întâmpinarea semenilor noştri aflaţi în nevoie prin proiecte caritabile şi acţiuni filantropice. În Occident, obedienţele masonice importante dispun de logistică şi resurse materiale care le permit să fie active în domeniul social.

masonerie

Antoniu Martin, istoric român, doctor în istorie, specializat în istorie contemporană şi în istoria societăţilor iniţiatice. A publicat numeroase lucrări şi studii de specialitate privind istoria comunismului românesc şi internaţional, precum şi despre istoria masoneriei în spaţiul românesc şi european. Dintre cele din urmă amintim: „Aspecte ale masoneriei arădene la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20”, Arad, editura Mirador, 2003, „Masonerie şi Spiritualitate. Avatarurile istorice ale conceptului iniţiatic”, împreună cu Mihai Motoarcă, Arad, editura Gutenberg Univers, 2005 şi „Masoneria Explicată Profanilor”, Arad, editura Mirador, 2015. A contribuit cu studii la cele trei ediţii ale volumului „Masoneria în Transilvania”, în coordonarea lui Tudor Sălăgean şi Marius Eppel, Cluj Napoca, editura Argonaut. Este membru în diferite societăţi de studii iniţiatice, în mai multe organizaţii cu caracter esoteric şi cavalereşti româneşti şi internaţionale.