Tuesday, 23 Oct 2018

Senatorul Șerban Nicolae, România își păstrează bunele relații cu vecinii, dar asta nu necondiționat

Nicolae

Nicolae

Politica sterilă a statului român a încurajat autoritățile de la Belgrad să-i persecute pe etnicii români din Valea Timocului și să nu le respecte drepturile elementare, afirmă senatorul Șerban Nicolae.

Senatorul PSD Șerban Nicolae, care a fost alături de românii din Timoc de 1 Decembrie, a vorbit despre greșelile făcute de autoritățile române în abordarea problemei comunității românești din Valea Timocului, nerecunoscută oficial de statul sârb. Asta pentru că Serbia împarte comunitatea românească în două – români și vlahi, pe ultima considerând-o o etnie inventată.

Senatorul crede că este nevoie de o schimbare radicală a politicii statului român în această privință, astfel încât Serbia să respecte drepturile elementare ale românilor din Timoc, așa cum de altfel s-a angajat în fața Uniunii Europene, când a dobândit statutul de țară candidată la aderare. Astfel, autoritățile locale din județelele de graniță ar trebui să-și schimbe partenerii de dialog instituționali și să colaboreze direct cu comunitatea românească.

În plus, Departamentul pentru Românii de pretudindeni ar trebui să nu mai reprezinte, în același timp, drepturile cetăților români din țări precum Italia sau Spania și interesele comunităților românești din vetrele istorice, care se confruntă cu probleme total diferite.

Iată câteva spicuiri din interviul acordat „Romanian Global News„.

”Partea de identitate românească, ce înseamnă tradiție, cultură, esența românismului nu poate să fie întreagă doar cu românii din interiorul granițelor și, eventual, limitată la niște comunități care, de-a lungul timpului, au fost mai apropiate de sufletul românesc pentru că au făcut parte din teritoriul României. Mă refer aici la Republica Moldova, Nordul Bucovinei, Ținutul Herței și sudul Basarabiei. Din punctul ăsta de vedere, românii timoceni au fost mereu lăsați de-o parte și cred că în conștiința publică din țară situația lor este aproape necunoscută. Sunt mai mult de 200.000 de oameni care vorbesc românește, unii în dialect bănățean, alții în dialect oltenesc și sunt, practic, ignorați pentru că ne-a fost foarte comod să adoptăm câteva lozinci legate de frăția cu poporul sârb, vecinătatea prietenoasă a Serbia, și am uitat că acești oameni nu sunt recunoscuți ca minoritate, nu au școli în limba română, nu au biserică românească, nu au presă românească. Ba mai mult, atunci când acești români încearcă pe cont propriu să-și facă mici repere de identitate din moși strămoși, sunt persecutați, amenințați. Aceste lucruri trebuie aduse la cunoștința publică.” – spune senatorul Șerban, continuând: ”România are obligații față de toți românii din vetrele istorice, iar în acest context, românii din Timoc ar trebui să joace poate cel mai important rol, pentru că ei sunt cei mai greu încercați. Românii timoceni și cei din Ucraina sunt principalele ținte ale unor persecuții statale. România își păstrează bunele relații cu vecinii, dar asta nu necondiționat, nu uitând de românii de acolo. Lucrul cel mai important este că identitatea românească a acestor oameni nu afectează în niciun fel statalitatea țărilor în care trăiesc, nu pun în pericol integritatea lor teritorială, nici autoritatea constituțională a fiecărui stat, sunt cetățeni loiali, sunt plătitori de taxe și nu vor altceva decât să li se recunoască, așa cum spunea părintele Bojan Aleksandrovici, ceea ce Dumnezeu le-a dat: să fie români.”

Când este vorba de cetățenia română, senatorul Nicolae Șerban a spus că ne este o soluție simplă: ”Ar putea fi un mecanism care să-i ajute pe românii timoceni să aibă încă o ancoră foarte solidă în relația lor cu propria identitate. La un moment dat, cetățenia română, ca cetățenie a Uniunii Europene, ar putea fi foarte atractivă chiar și pentru sârbi, până când Serbia va reuși să adere la blocul comunitar. Dar modificarea actualei legi nu este simplu de făcut, sunt o serie întreagă de constrângeri. Obligația noastră, ca generație a Centanarului, este să ne ridicăm la înălțimea unei asemenea responsabilități, pentru că dacă la 1859 generația pașoptistă a avut înțelepciunea de a găsi portița de a numi același domn în ambele principate și noi a putea găsi metode de a depăși orice obstacol din legislația europeană, în așa fel încât românii să aibă și acest reper. E posibil ca mulți timoceni să nu vrea neapărat cetățenia română, ci doar să-și păstreze identitatea națională cu sprijin din țara-mamă. Sunt lucruri care vin din partea sentimentală, emoțională a chestiunii, amestecate cu aspectele juridice, politice, care sunt în responsabilitatea noastră.”