Prezenţa corală în liturgica bănăţeană

Având mereu conştiinţa că Banatul, raportat la respirul cultural românesc, reprezintă atât un punct de plecare cât şi unul de sosire, cele două spaţii alcătuind nişte cercuri concentrice spirituale şi totodată conlucrând la realizarea seculară a unui mare cerc al nemuririi spirituale româneşti, dedicăm câteva modeste rânduri unor creatori şi opere mai puţin cunoscute publicului larg.

Despre dacii care locuiau în Banat

În epoca dezvoltată a fierului (perioada La Tène), teritoriul Banatului, la fel ca şi întreaga Românie de astăzi, au fost locuite preponderent de daci. Aceştia au fost un popor antic, nici mai bun şi nici mai rău decât alte popoare europene contemporane cu ei. Atraşi în mod evident de nivelul de dezvoltare şi de civilizaţie al Imperiului roman, ei lansau în numeroase rânduri atacuri îndrăzneţe la sud de Dunăre, însă când erau la rândul lor atacaţi, se apărau cu vitejie.

Banatul, „Galilea neamurilor”, un „Goşen” și un „Canaan” românesc

Sărutând orizontul pământului, soarele incandescent ca o minge de foc, trimitea în nuanţe vulcanice aceeaşi lumină eshatologică, pe care şi−o împrăştia cu dărnicie deopotrivă peste Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Linia insignifiantă a fâşiei de frontieră era absorbită şi topită în raza asfinţitului. După câteva zeci de minute, de pe o alee din viile Vârşeţului, am putut vedea dinspre Carpaţi un magnific răsărit de lună plină, care reflecta peste întregul Banat lumina aceluiaşi asfinţit de soare.

Istoria culturală a Banatului 6/8

Clădirile administrative, fie ele din Timişoara, sau din diverse centre administrative şi urbane mai mici, reflect aceeaşi dorinţă de fast a noilor stăpâni. Spre mijlocul veacului se ridică construcţii baroce monumentale (palatul baroc, primăria germană, domul catolic, palatul episcopiei catolice din Timişoara), dar şi în majoritatea centrelor urbane din Banat.