MOMENT DE LA ADUNAREA DESPĂRȚĂMÂNTULUI „ASTREI” DE LA VÂRȘEȚ – 1907

Cea mai importantă adunare, din acele vremuri a românilor de pe aceste meleaguri, a fost ținută la Vârșeț în anul 1907. Este vorba despre adunarea Despărțământului „Astrei”. La această adunare au participat peste 400 de români reprezentanți-delegați ai „Astrei” din 28 de sate românești din cercul Vârșețului. Pe lângă românii din Vârșeț au luat parte și românii din localitățile de frontieră care aparțin astăzi României.

Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (3)

Dragostea şi respectul coşteienilor pentru credinţa strămoşească, cântecul şi jocul popular nu i-a părăsit nici pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La Adunarea generală din 2 februarie 1941, în fruntea Reuniunii de Cântări şi Citire a fost ales Miron Maleta, comerciant, iar în fruntea corului dirijorul Ion Jumanca, preot care a împrospătat repertoriul corului cu cântece noi printre care s-au găsit şi cântecele: „Trăiască România mare” şi „Pui de lei”, respectiv Pavel Ciobanu, învăţător, care a pregătit, printre altele, şi cântecul „Ilenuţa”.

Începuturile mișcării culturale la Satu Nou (1871-1875)

Cercetarea istoriei culturale reprezintă unul din subiectele preferate de care sunt preocupați oamenii de știință și de cultură din Banatul sârbesc, pornind de la faptul că această latură a spiritualității românilor din acest spațiu geografic a contribuit considerabil la formarea și păstrarea identității minorității române, atât pe timpul dualismului austro-ungar, cât și în cadrul regatului iugoslav și a Iugoslaviei postbelice, dar și în cadrul actualei Republicii Serbia.

Cum dispare identitatea națională (I)

Este cunoscut că cercetările sociologice și politologice realizate în perioada totalitară, întreprinse în legătură cu problema națională în general și  cea a minorităților naționale în  special, nu se făceau de pe poziția indetitații naționale ci în lumina altor principii și cu alte scopuri.