Oravița – Baziaș, cea mai veche cale ferată din România

Pe data de 9 ianuarie 1847, consiliul imperial de război a emis ordinul prin care se solicită stabilirea unui traseu în vederea construirii unui tronson de cale ferată care să facă legătura între localitățile Oravița și portul de la Dunăre din acea perioadă, Baziaș, cu scopul declarat de a înlesni transportul de cărbune provenit din exploatările miniere din Munții Aninei.

Extinderea termocentralei de la Kostolac depinde și de rezultatul consultării cu autoritățile din România

Serbia se pregătește să extindă termocentrala Kostolac, situată la aproximativ 20 de km de granița cu România. Construirea noii unități ar putea avea un impact negativ asupra mediului înconjurător din zonă, motiv pentru care autoritățile sârbe și cele din România vor organiza o consultare publică pe marginea subiectului.

Prezenţa corală în liturgica bănăţeană

Având mereu conştiinţa că Banatul, raportat la respirul cultural românesc, reprezintă atât un punct de plecare cât şi unul de sosire, cele două spaţii alcătuind nişte cercuri concentrice spirituale şi totodată conlucrând la realizarea seculară a unui mare cerc al nemuririi spirituale româneşti, dedicăm câteva modeste rânduri unor creatori şi opere mai puţin cunoscute publicului larg.

Teatrul din Oravița a fost primul teatru din România

Construit în anul 1817, ca o copie la o scară mai mică a celebrului teatru vienez Burgtheatre, Teatrul din Oravița a fost primul teatru din România. Inaugurarea lui s-a făcut în prezența împăratului Francisc I și a împărătesei Augusta Carollina, cu ocazia vizitei lor la Oravița, care au fost prezenți și la primul spectacol jucat aici „Cununa cu lăutari”. În anul 1890, când teatrul din Viena este dezafectat, edificiul din Oravița devine din copie original. Un lucru ciudat este faptul că în toată istoria sa teatrul nu a avut niciodată propria trupă de actori.

Haiducul Adam Neamţu şi închisoarea din Oraviţa

În Oraviţa, pe strada Mihai Novac, se află o clădire veche, monument istoric, de care se leagă istoria vestitului haiduc din Banatul de Munte, Adam Duma, mai cunoscut cu supranumele Adam Neamţu. Conform istoricului Ionel Bota, clădirea funcţiona ca puşcărie imperială încă din 1721 şi a fost refăcută în anul 1738.

Accidente feroviare petrecute în Banat

De-a lungul timpului, pe căile ferate bănăţene au avut loc, ca pretutindeni în lume, şi evenimente nefericite, soldate cu deraieri, pagube materiale şi uneori chiar cu vieţi umane pierdute. Frecvenţa acestor accidente nu a fost însă deosebit de mare, datorită calităţii lucrărilor efectuate în momentul construirii liniilor şi a competenţei în domeniu a celor care au condus trenurile din 1854 şi până astăzi.