Voivodina

Mass-media la românii din Voivodina 18/20

Editura Libertatea și-a început activitatea la Vârșeț în anul 1945. În primi ani a publicat în general cărți de ideologie politică. La început a funcționat pe lângă Uniunea Culturală a Românilor în cadrul căreia funcționa și Editura Uniunii. Ambele editurii erau finanțate de această asociație și conduse de aceeași oameni.

dualismului

Activitatea culturală la românii din ținutul Panciovei în perioada dualismului austro-ungar

Cercetarea istoriei culturale a românilor din Banatul sârbesc reprezintă unul dintre subiectele preferate a oamenilor de ştiinţă şi publiciştilor de la noi, pornind de la faptul că această latură a spiritualităţii noastre a contribuit considerabil la formarea şi păstrarea identităţii naţionale a românor bănățeni atât pe timpul dualismului austro-ungar, cât şi în cadrul regatului  iugoslav şi al Iugoslaviei postbelice.

Mass-media la românii din Voivodina 8/20

Suplimentele din ziar, revistele, săptămânalul Libertatea și primele cărți în limba română au prezentat, de fapt, o reală posibilitate de afirmare a cuvântului scris în limba română pe aceste meleaguri iugoslave ale Banatului și un adevărat stimulant pentru poeții, prozatorii și publiciștii noștri care, începând din 1947, își publică, în paginile acestor publicații, creațiile lor literare.

Mass media la românii din Voivodina 5/20

După pacea de la Versailes din 1920 și împărțirea Banatului (cel de sud-vest revine noului Regat SCS) românii de pe meleagurile Banatului iugoslav trec din nou printr-o perioadă de grea încercare, fiind privați, mai ales în primii ani de funcționare a noului stat, de cele mai elementare drepturi.

Cea mai veche așezare din Banatul de Sud se găsește la Doloave

În spațiul fostei cărămidării din Doloave se găsesc rămășițele celei mai vechi așezări din Banatul de Sud. Până în prezent s-au descoperit mai mult de 100 de obiecte arheologice, însă cele multe sunt încă ascunse în pământ,  deoarece zona este explorată doar 10%.

S-a aprobat proiectul autostrăzii Panciova – Timișoara

Autostrada Panciova – Timișoara cu lungimea de 130 de kilometri, care la Belgrad se conectează la Coridorul 11, așteaptă studiul de fezabilitate, iar cei mai interesați sunt italienii care în România au peste 11.000 de companii, pentru că au nevoie să se conecteze cu portul Bar din Muntenegru.

Proiectul autostrăzii Belgrad – Timişoara a fost evaluat

Este vorba de un drum nou, nu de transformarea actualului drum care duce de la Timişoara la Moraviţa, apoi, mai departe spre Belgrad. Noul drum ar urma să lege Timişoara de Panciova pentru ca de la Panciova până la Belgrad e drum cu două benzi de circulaţie pe sens. În total, noul drum va avea aproximativ 130-140 de kilometri.