Europa, pământ românesc. Prin voia Ziditorului, românii au fost blagosloviți cu o țară minunată, desprinsă parcă din povești. În centru, munții alcătuiesc un arc, iar piscurile lor se avântă, plini de cutezanță, spre cer. Urmează o zonă deluroasă, acoperită de codri, pășuni și livezi, unde bogăția florei si a faunei înmănunchează cam toată „zestrea” Europei și – în sfârșit – câmpiile, în Moldova și Muntenia, până la bătrânul Danubiu.
Antropologia, etnologia și folcloristica sunt științe al căror obiect de studiu cuprinde în mod necesar și riturile de trecere, dată fiind universalitatea acestora și apariția lor frecventă în aproape toate momentele vieții sociale și culturale a unei comunități.
Oana Cristina Popa, ambasadorul României în Serbia a început seria consultărilor cu reprezentanții comunității române din Serbia, în urma vizitei în România a președintelui sârb Aleksandar Vučić.
În secolul al VII−lea Europa este călcată de barbarii care sunt toţi de rasă galbenă (popare turanice), bulgarii, tătarii, turcii, ungurii.
Recent, la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, profesorul Mihai Spăriosu, eseist, critic literar, traducător şi profesor universitar la Universitatea Georgia din SUA, a ţinut o prelegere.
Măreaţa sărbătoare a românităţii, Festivalul ,,Joc românesc” în Timocul Sârbesc este organizată anual, în mod tradiţional, de bravii români drd. Iasmina Glişici, preşedinta Asociaţiei Părinţilor ,,Sandu Timoc” din Jâtcoviţa şi Iviţa Glişici, preşedintele Filialei din Serbia a Forumului European pentru Istorie şi Cultură și anul acesta Festivalul, ajuns la ediția a X-a, a avut loc la Golubac, situat la intrarea în Porţile de Fier ale Dunării.
Moment deosebit în viața neamului românesc încercat din greu prin dăruire aprigă în agonia eforturilor pentru Unitate. Un vis secular al românilor din Serbia, pe 1 Decembrie anul Domnului 2016, devine realitate. Românii din Serbia se unesc!
Puterea de exprimare a omului simplu în domeniul artelor vizuale ne determină să cunoaştem mai bine, în timp şi spaţiu, trecutul şi frumosul creat de bătrânii nostril secole în şir, să ne cunoaştem noi între noi şi să ştim cărui neam aparţinem. În acest sens, pictura naivă din Uzdin reprezintă cel mai convingător exemplu.
Un comitet de iniţiativă format din românii entuziaşti s-a întrunit joi, 20 octombrie, şi a hotărât înfiinţarea organizaţiei locale R I.S. la Mărghita. Evenimentul a avut loc în prezenţa reprezentanţilor RIS-ului.
Marea adunare de constituire sau Congresul pentru înfiinţarea Partidului Român din Banatul sârbesc (Iugoslavia) a fost organizată pe data de 10 februarie 1923 la Alibunar. La această adunare au fost prezenţi 500 de delegaţi din peste 30 de localităţi cu populaţie românească.