Copiii din Satu-Nou cultivă folclorul autentic din localitatea lor

Tinerii ,,boboci”, conduşi de coregrafii şi instructorii lor, exersează intens în ultimul timp, în vederea participării la Festivalul Copiilor care va avea loc săptămâna viitoare. În cursul lunilor aprilie şi mai, au avut prestaţii reuşite la trecerile în reviste orăşeneşti, comunale şi regionale.

La preselecție, tinerii artişti au dat dovadă de talent şi bună pregătire

A mai rămas aproximativ o lună și jumătate până la inaugurarea celei de-a cincea ediţii a Festivalului de Foclor Românesc al Copiilor din Voivodina. Consiliul Festivalului a organizat sâmbătă, 17 aprilie a.c., la căminul cultural din Coştei, prima preselecţie a soliştilor vocali şi instrumentişti, candidaţi pentru participarea la emulaţia folclorică ce se va desfăşura în zilele de 3 şi 4 iunie, la Coștei.

Clubul de fotbal „Sloga” din Satu-Nou

După cel de-al doilea război mondial, jocul cu balonul rotund pasionează un număr tot mai mare de jucători care practică regulat antrenamente pentru menținerea condiției fizice și participarea la diferite competiții. În anul 1944, se înființează Societatea sportivă „Žarko Zrenianin”, în care își desfășoară activitatea mai multe secții sportive, printre care și secția de fotbal.

Vechea vatră a localității Satu-Nou

Satu-Nou (Banatsko Novo Selo) a luat naștere în perioada înființării graniței militare bănățene, pe drumul important din punct de vedere strategic Panciova – Timișoara. Satul a fost construit conform planurilor strategice ale Consiliului de război din cadrul Castelului Vienez.

Un militant marcant în haiducia balcanică

Pătru Obedan – Stângă din Satu-Nou (Voivodina), s-a afirmat în sudul Dunării ca mare haiduc, luptător împotriva islamizării forţate şi răzbunător al nedreptăţilor sociale la mijlocul secolul al XIX-lea. Istoria haiducului Stângă, reflectată în creaţia orală a poporului, tradiţia îşi găseşte confirmarea întocmai în documentele vremii, respectiv în sursa istorică autentică, informaţii contemporane scrise găsindu-se în arhiva ministerului de Externe din Bucureşti, în arhivele Craiovei şi în cele turceşti.