Registrele

Registrele jelerilor sredișteni

Banatul a fost dintotdeauna atractiv pentru populaţie din cauza condiţilor prielnice. Evenimentele de−a lungul istoriei au fost furtunoase, cu schimbări dese ale popoarelor. Modificările populaţiei bănăţene au fost frecventate deoarece se succedau perioadele de recesiune şi depopulare. Primul recesământ în cadrul căruia nu au fost notate doar gospodăriile, ci întreaga populaţie, a fost efectuat în teritoriul Banatului, în anul 1787.

Lansarea monografiei „Așezământul monahal Srediștea Mică”

Joi, 31 martie a.c., la Muzeul municipal „Konkordija” din Vârșeț a avut loc lansarea lucrării de referință pentru comunitatea românească din Serbia ” Așezământul monahal Srediștea Mică „, apărută la editura „Românii Independenți din Serbia” (RIS), 2016, Vârșeț, autor dr Dorinel Stan, în prezența unui public numeros și ales.

Din istoria morilor de apă – moara cu „Cindă”

Referitor la morile de apă cu ciutură în Banat, există numeroase urme scrise, carem confirmă prezența lor din secolul al XIV-lea. Într-un inventar al moșiei Valea din Caraș-Severin, din 1377, printre bunurile imobile este menționată și o moară cu palete. În următoarele decenii sunt pomenite morile pe apa Bârzăvii și pe apa Pogăniciului.(1)

Monografia ”Aşezământul Monahal Srediştea Mică”, o lucrare de adevarată arheologie culturală și spirituală

„Așezământul monahal Srediștea Mică”, care ni se deschide înaintea ochilor, este un monument cultural și un eveniment spiritual binecuvântat și mult așteptat, așa descrie Preasfinţitul Daniil, Episcop-locţiitor al Episcopiei Dacia Felix, lucrarea monografică despre aşezământul monahal Srediştea Mică realizată de dr. Dorinel Stan, președintele Asociației Românii Independenți din Serbia.

În curs de apariție la Editura RIS, lucrarea ”Așezământul monahal Srediștea Mică”

Cartea–monografie a d-lui prof. dr. DORINEL STAN din Vârșeț „Așezământul monahal Srediștea Mică”, care ni se deschide înaintea ochilor, este un monument cultural și un eveniment spiritual binecuvântat și mult așteptat.

Izvor de viaţă în Munţii Vârşeţului

Munţii Vârşeţului leagă de secole în şir cele patru vechi localităţi româneşti: Mesici, Sălciţa, Marcovăţ şi Srediştea Mică şi au rămas străjerul natural al hotarului, locuri de iniţiere şi de desfăşurare a unor mistere, care au atras dintotdeuna oameni curajoşi, cu spirit de aventură.

Crâmpeie din istoria corulul Catedralei Ortodoxe Române din Vârșeț

La începutul secolului XX, în Vârșeț trăiesc în jur de 1000 de suflete românești. Totuși, absența școlilor în limba maternă la fel ca și absența altor asociații care să ajute la păstrarea identității naționale, se resimte destul de puternic. Astfel, consolidarea parohiei ortodoxe române și ridicarea unei biserici noi la Vârșeț reprezintă doi pași importanți în ameliorarea situației românilor din oraș.