Reprezentare politică, dreptul la educație în limba maternă, la serviciu religios și acces la mass-media sunt câteva aspecte discutate în perioada 22-24 februarie de delegația Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor României din Camera Deputaţilor cu reprezentanți ai comunitatilor de români din Serbia (Voivodina și Timoc) și cu autorități de la Belgrad.

Delegația a fost formată din președintele Comisiei, Constantin Codreanu (PMP), vicepreședintele Matei Dobrovie (USR), secretar Sebastian Radu (PSD) și Marilen Pirtea (PNL).

Parlamentarii români au subliniat importanța respectării de către Serbia a principiului recipriocității, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecție a minorităților naționale. De asemenea, delegatia a insistat asupra deblocării activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minoritățile naționale, prin numirea unui co-președinte din partea Serbiei.

O altă temă pe care parlamentarii români au discutat-o cu cei sârbi a fost recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei. Ei au invocat faptul că dreptul la libertatea de religie este unul universal și este legat de criteriile de la Copenhaga, pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la UE, nu e vorba doar de o negociere între Biserica Ortodoxă Sârbă și Română.

Pe de altă parte, membrii delegației române au avut întâlniri cu un număr important de reprezentanți ai minorității române, în cadrul cărora au fost discutate problemele întâlnite de aceștia în Voivodina și Timoc. Astfel, dacă în Voivodina există progrese în ceea ce privește drepturile minorităților, nu se poate spune același lucru despre Serbia de Răsărit.

Cele mai importante probleme  semnalate au fost cele referitoare la educația în limba română, de către liderii asociațiilor din Timoc. Nu există manuale pentru studierea disciplinei opționale  – limba română cu elemente de cultură națională. În plus, limba română se predă în școală opțional, numai după o anchetă, doar la ore nepotrivite și nu există suficiente cadre didactice pentru predarea ei. De asemenea, este important de subliniat faptul că nu există spații accesibile minorității românești, unde să poată desfășura activități educativ-culturale.

A fost discutată și problema divizării artificiale a comunității române în români și vlahi, considerate minorități distincte de către statul sârb, dar și despre cele două organisme care funcționează ca interfață între acestea și stat, primind toate finanțările – Consiliul Național al Minorității Române (CNMNR) și Consiliul Național al Minorității Naționale Vlahe (CNMNV).

Parlamentarii de la București anunță că în curând vor prezenta un raport privind problemele minorității române din Serbia, recomandări și posibile soluții la acestea.

Deputatul Constantin Codreanu

Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a declarat, la finalul vizitei în Serbia a delegației Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților care ar fi pașii următori după acest moment.

În primul rând se va evalua un raport care va conține atât observații privind actuala situație, cât și recomandări privind acțiunile viitoare ale statului român în zonă și în relația cu statul sârb.

Urmează:

– o conferință de presă privind vizita;

– o serie de întrebări, interpelări, propuneri și proiecte legislative cu referire la românii noștri din Serbia;

– o întâlnire cu doamna Ministru pentru Românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, pentru a vorbi despre vizita în Serbia;

– o delegație a unor reprezentanți ai comunității românești din Serbia la București, ca răspuns la invitația lansată de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Întrebat ce poate schimba sau aduce nou o astfel de vizită la românii din Serbia, deputatul a afirmat:

„1. (…) schimbarea strategiei instituțiilor care se ocupă de domeniul „românii de pretutindeni” și separarea problematicilor în 3:

– diaspora economică;

– comunități istorice;

– Republica Moldova.

  1. poziții comune, indiferent de afilierea politică a demnitarilor statului român cu privire la aceste problematici.
  2. un ton mai ferm în dialogul cu statul sârb.
  3. impunerea unor condiții mult mai clare la acordarea burselor și la finanțarea proiectelor.
  4. identificarea unui singur partener de dialog în Serbia de răsărit și în Voivodina din rândul asociațiilor românești.

Soluții sunt. E nevoie de implicare și seriozitate din partea celor responsabili de acest domeniu”.

Surse: infoprut, rgnpress

http://decenei.com/wp-content/uploads/2017/03/Serbia800.jpghttp://decenei.com/wp-content/uploads/2017/03/Serbia800-150x150.jpgDeceneiActualitatelimba,Parlamentarii,raport,română,soluții,Timoc,Voivodina
Reprezentare politică, dreptul la educație în limba maternă, la serviciu religios și acces la mass-media sunt câteva aspecte discutate în perioada 22-24 februarie de delegația Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor României din Camera Deputaţilor cu reprezentanți ai comunitatilor de români din Serbia (Voivodina și Timoc) și...