Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Crâmpeie din istoria corulul Catedralei Ortodoxe Române din Vârșeț
Nov 02, 2015
La începutul secolului XX, în Vârșeț trăiesc în jur de 1000 de suflete românești. Totuși, absența școlilor în limba maternă la fel ca și absența altor asociații care să ajute la păstrarea identității naționale, se resimte destul de puternic. Astfel, consolidarea parohiei ortodoxe române și ridicarea unei biserici noi la Vârșeț reprezintă doi pași importanți în ameliorarea situației românilor din oraș.
Odată cu nașterea unui locaș sfânt la Vârșeț, naște, de parcă din nimic, un cor mixt, în anul 1912. Nevoia existenței unui cor bisericesc român, se resimțea puternic. Totuși, el putea să ia naștere doar odată cu biserica. Corul bisericesc din Vârșeț a apărut în public pentru prima dată pe 23 mai 1913, la sfințirea bisericii. Corul a avut onoarea să participe la liturghia săvârșită de P.S. Miron Cristea episcopul Caransebeșului (viitorul patriarh al românilor). Dirijorul corului la înființare a fost Fridrih Renger. Din păcate, activitatea corului a fost oprită de Primul război mondial după numai doi ani. După terminarea războiului, corul reușește cu greu să-și consolideze forțele. Prima apariție a corului în epoca interbelică se consemnează pe 29 ianuarie 1928 cu ocazia plecării preotului Adam Fiștea din Vârșeț. Anume, la serviciul divin care s-a slujit cu această ocazie în prezența corului, preotul Fiștea (dirijor al corului după război) a fost ales “conducător de onoare al corului”. În același an (1928), pe 2 octombrie, corul își dă aportul la măreața sărbătoare prilejuită de vizită la Vârșeț a P.S. Josif Trăian Bădescu, episcopul Caransebeșului. Pe drept spunem “măreața sărbătoare” având în vedere că pe lângă corul din Vârșeț, la așteptarea marelui oaspete mai participă încă 13 coruri și 12 fanfare din localitățile din jur. În curând, din păcate, corul bisericesc din Vârșeț își întrerupe activitatea. Timp de zece ani, răspunsurile liturgice vor fi date fie de cântăreții de strană fie de corurile din satele noastre. De amintit este faptul că în anul 1931, la slujba învierii Domnului, participă fanfara din Râtișor cu dirijorul Savu Petroviciu (experiență care s-a repetat și în acest an). Pe 30 august 1938 la ospătăria “Țăranu” din Vârșeț, un grup de intelectuali (deputatul Alexandru S. Butoarcă, preotul Gruia Roșu, preotul Adam Fiștea și alții) au convenit ca vechiul cor bisericesc să fie reînființat. A fost ales dirijorul (S.M.P. Miclea), care va instrui corul gratuit. În același ani, de Revelion, avea să fie organizată o petrecere și o cină comună la care corul reînființat a executat piesa “La mulți ani”, aceasta fiind prima apariție a corului renăscut. Al Doilea război mondial avea să întrerupă pe un timp îndelungat activitatea corului. Noua orânduire de stat a fost cu atât mai mult resimțită la oraș. A fost aproape imposibil să se organizeze un cor bisericesc la Vârșeț dacă se știe că timp de jumătate de secol la serviciile divine au fost prezenți 10-20 de credincioși. Rolul corului l-au preluat inimoșii cântăreți de strană dintre care amintim pe: Pavel Crețu, Traian Uzoni, Ion Ușurelu, Nichita Cioloca, Gheorghe Tăpălagă, Damaschin Banda, Ion Radoslav, Ion Ghilezan. În anul 1986 apare inițiativa reînființării corului bisericesc. De data aceasta, corul avea sa fie bărbătesc. Dirijor a fost ales învățătorul Gheorghe Nicolaievici care a mai avut experiență în instruirea corurilor. Inimoșii coriști au venit zilnic la repetițile care au avut loc în sala Vicariatului (Episcopia). Pentru prima dată, corul interpretează integral liturghia de Ion Vidu, în ziua înălțării Domnului în anul 1989. De atunci și până azi, corul participă cu regularitate la toate slujbele divine din dumineci și sărbători. Corul bărbătesc al cadetralei din Vârșeț a participat în câteva rânduri la serbările organizate cu ocazia “Zilei ortodoxiei”, la invitația episcopului sârb Amfilohije Radović apoi la pelerinajele tradiționale de “Ziua Crucii” la Srediștea Mică, a mai fost la Nicolinț cu ocazia hramului bisericii. Astăzi, corul este îndrumat de inimosul Damaschin Banda, “sufletul” și forța călăuzitoare a lui. Domnului Banda și coriștilor pe lângă multă sănătate, “la mulți ani” și dorința ca Dumnezeu să-i țină în putere, le adresez și cuvintele inscripționate pe peretele Catedralei noastre: “Cu grijă-ntotdeuna Smeriți vă faceți cruce Și psalmii și cântarea Să meargă lin și dulce “
Eugen Cinci
Foto: Corul bisericesc român din Vârșeț cu preotul Traian Oprea în anul 1922
Articole similare selectate pentru tine
Un bănățean la Viena
Viena, oraşul în care vieţuiesc în armonie spiritul imperial şi suflul lumii , îşi asigură veşnicia prin moştenirea sa culturală, care este în mare parte muzicală. Numele acestei capitale danubiene se asociază cu cel al unor compozitori celebri precum: Strauss, Brahms, Beethoven, Schubert, Haydn şi Mozart, care au trăit şi au ţinut concerte aici. Sub cupola culturii vieneze a crescut şi tânărul Georgel Popa, care a avut amabilitatea de a se prezenta cititorilor noştri.
Prezenţa corală în liturgica bănăţeană
Având mereu conştiinţa că Banatul, raportat la respirul cultural românesc, reprezintă atât un punct de plecare cât şi unul de sosire, cele două spaţii alcătuind nişte cercuri concentrice spirituale şi totodată conlucrând la realizarea seculară a unui mare cerc al nemuririi spirituale româneşti, dedicăm câteva modeste rânduri unor creatori şi opere mai puţin cunoscute publicului larg.