SITUL ARHEOLOGIC ŽIDOVAR - LOCAȚIE DACICĂ

Nov 30, 2015

Židovar, locația arheologică preistorică cunoscută, se află nu departe de satul Orešac (Oreșaț), din sudul Banatului (în Serbia), pe marginea estică a zonei nisipoase Deliblata, pe platoul înalt împădurit și dominant deasupra văii râului Căraș.

Platoul se ridică la o înălțime de 40 de metri peste valea menționată, având o formă neregulată și elipsoidală cu o suprafață totală de aproximativ jumătate de hectar. Prin poziția sa excepțională a reușit foarte devreme să atragă atenția cercetătorilor. Prima dată a fost menționată pe harta topografică în prima jumătate a secolului XVIII, elaborată pentru principele Eugeniu De Savoia unde locația a fost descrisă ca fiind ”Židovar (Jidovar), cetatea antică aflată în ruine”. În ultimele decenii ale secolului XIX și începutul secolului XX câțiva arheologi unguri au vizitat situl Židovar. În baza descoperirilor ceramice de suprafață, situl Židovar a fost descris ca locație dacică. Această părere a fost acceptată și de către Felix Milleker, primul arheolog din Banatul de sud, dar aceasta a presupus că pe platoul Židovar se află și o așezare din era bronzului. Primele săpături arheologice de pe platoul Židovar au fost efectuate în anul 1948 și 1949 sub coordonarea profesorului Branko Gavela. Cercetările arheologice au fost continuate cu anumite întreruperi până în anul 1977 (1964 -1966, 1971 și 1977). Luând în calcul descoperirile din straturile culturale superioare, platoul Židovar a fost identificat ca locație celtică de tip opidum. Locația celtică Židovar a rămas pentru mult timp o preocupare și un subiect de interpretare pentru cercetători. Noile cercetări arheologice sistematizate din locația Židovar au fost organizate de către Departamentul pentru arheologie din cadrul Facultății de Filosofie din Belgrad și de către Muzeul orășenesc din Vârșeț 1996 – 2002, 2006. Obiectivul principal în primii ani de cercetare a fost faptul de a fi stabilită o stratigrafie verticală sigură. A fost cercetată o  mică sondă stratigrafică din partea de vest a platoului Židovar. Grosimea stratului cultural este de 5,60 m cu resturile obiectelor din domeniul migrațiilor succesive din mileniul I şi II al erei noastre. Au fost despărțite 5 orizonturi culturale în stratigrafia verticală a platoului Židovar din era de bronz timpurie până în perioada dacică – romană a secolului I al erei noastre.

În partea sud-estică a platoului Židovar este cercetată o suprafață mare de circa 750 m2 care până în ziua de azi a fost cercetată până la o adâncime de 1,10 m. Dintre obiectele  arheologice mobile cele mai numeroase sunt cele din ceramică. Pe lângă obiectele din ceramică au fost găsite și alte obiecte, cum ar fi accesoriile și armele din piatră, oase, coarne, bronz și fier. Pe parcursul cercetărilor arheologice, în luna septembrie a anului 2001 a fost descoperit un depozit de bijuterii de lux din argint, în partea sud estică a așezării. Depozitul de obiecte decorative este compus din 150 de obiecte din metal, 129 perle din chihlimbar, 2 inele din argint și 2 pandantive confecționate din caninii ursului brun. Greutatea tuturor obiectelor după conservare se ridică la 2300 grame.

Din volumul: Patrimoniul cultural al Banatului, un patrimoniu european Coordonator: Profesor PhD. Marian Mihăilă