Guccifer, cel mai cunoscut hacker român, și-a destăinuit secretele

Dec 28, 2015

interviu-cu-guccifer-hackerul-roman-care-i-a-spart-contul-lui-bush-pentru-new-york-times-lumea-e-condusa_1.jpg

Hackerul român Guccifer a devenit cunoscut după ce a băgat spaima în mai multe vedete şi nume din politica românească şi internaţională. Acum, el se află în spatele gratiilor, unde a fost intervievat de reporterii „New York Times“.


Într-un articol intitulat „Pentru Guccifer, să fie hacker a fost uşor. Să fie puşcăriaş este greu.”, Marcel-Lehel Lazăr, omul din spatele pseudonimului Guccifer, şi-a spus povestea. Acesta a fost prins pe 22 ianuarie 2014, după ce, timp de doi ani, a reuşit să îi păcălească pe agenţii FBI. „Îi aşteptam, dar şocul a fost foarte mare pentru mine. E greu să fii hacker, dar e şi mai greu să-ţi acoperi toate urmele“, a declarat Guccifer, pentru „New York Times“, din penintenciarul Arad. Acesta trebuie să ispăşească o sentinţă de şapte ani.

interviu-cu-guccifer-hackerul-roman-care-i-a-spart-contul-lui-bush-pentru-new-york-times-lumea-e-condusa_size1.jpg

Înainte să devină Guccifer, nume care vine de la „stilul lui Gucci şi lumina lui Lucifer“, Marcel a fost taximetrist. Bărbatul de 47 de ani era şomer de câţiva ani şi nu avea cunoştinţe tehnice şi nici echipamente sofisticate. Din spatele unui computer obosit, Marcel a învăţat rapid o îndeletnicire nouă. În multe feluri, acesta a arătat tuturor cât de uşor poţi fi infractor pe Internet şi cum poţi sta cu un pas în faţa oamenilor legii dacă ai nişte cunoştinţe rudimentare. „Nu era cu adevărat un hacker, ci doar un tip foarte deştept, foarte răbdător şi foarte persistent“, a declarat Viorel Badea, procurorul care s-a ocupat de caz. Guccifer este cunoscut pentru faptul că a făcut publice o serie de auto-portrete realizate de fostul preşedinte american George W. Bush, că a arătat tuturor „flirturile“ dintre Corina Creţu, membră a Parlamentului European, şi Colin Powel, dar şi că a obţinut numeroase fotografii şi mesaje private ale unor vedete naţionale şi internaţionale. „Este vorba doar despre un român sărac care voia să fie faimos“, a mai declarat Badea. Lazăr a reuşit să spargă toate conturile ghicind parolele fiecărei persoane vizate. În loc să folosească viruşi sofisticaţi sau alte unelte specifice infractorilor cibernetici, el căuta pe Internet cât mai multe informaţii despre ţintele lui, informaţii pe care le folosea pentru a răspunde întrebărilor de securitate necesare obţinerii unei parole. Pentru a sparge parola Corinei Creţu, el s-a chinuit şase luni de zile. „Trucul“ nu era unul nou pentru arădean. Lazăr a mai făcut puşcărie în 2011, după ce, sub pseudonimul „Micul Fum“, a accesat, în acelaşi fel, conturile personale ale unor vedete autohtone precum Bianca Drăguşanu, Laura Cosoi, Corina Caragea sau Dragoş Moştenescu. În ciuda condamnării din 2011, Guccifer a dat dovadă de aroganţă şi credea că nu va fi niciodată prins. Pe 6 iunie 2013, el a început să se laude pe site-ul publicaţiei americane „The Smoking Gun“, lăsând un comentariu stâlcit în limba engleză. „Nu sunt îngrijorat. Cred că voi schimba proxiurile, voi juca table pe Yahoo, mă voi uita la televizor şi mă voi juca cu fiica şi cu restul familiei mele“, scria acesta. O zi mai târziu, totuşi, un anunţ al şefului SRI George Maior l-a pus pe jar. Acesta a declarat că în curând îl va captura pe „Micul Guccifer“. Lazăr a crezut că autorităţile române făcuseră legătura dintre „Micul Fum“ şi „Guccifer“, aşa că a început să-şi facă bucăţi componentele de computer, într-o încercare disperată de a-şi acoperi urmele. Maior a spus, mai târziu, că în momentul în care a făcut anunţul, nu ştia că hackerul mai fusese prins în trecut şi a recunoscut că doar încerca să îi minimizeze importanţa. Lazăr spune că și-ar fi putut ascunde urmele mai bine dacă ar fi avut mai mulți bani, calculatoare mai puternice. "Desigur, puteam să fur bani de la ei" spune Lazăr, încercând să se distanțeze de cei care au făcut din România un lider global în fraudă pe internet. "Nu am făcut-o. Nici măcar un dolar" spune Lazăr, acuzat de șantaj în SUA. Investigația din România nu a găsit vreo dovadă a vreunui șantaj. Oficialii români spun că Statele Unite nu au cerut extradarea lui Lazăr, însa au trimis investigatori pentru a se descoperi cum a reușit să vâneze astfel atâția oameni puternici. Înainte să fie de acord să răspundă la întrebări pentru New York Times din închisoare, acolo unde împarte o celulă cu alți 4 oameni, Lazăr a citit o declarație scrisă de mână prin care el a explicat scopul hackingului. El a vorbit despre multe teorii ale conspirației în ceea ce privește atacurile de la 11 septembrie, moartea prințesei Diana din 1997 și planul despre un atac nuclear în Chicago care trebuia să se întâmple în decursul lui 2015: "Lumea este condusă de un grup conspirațional numit Consiliul Illuminati, oameni foarte bogați din familii nobile, bancheri și industriași din secolele 19 si 20". Procurorul Badea spune că fixația lui Lazăr pe așa-ziși Illuminati este o intenție de-a acestuia de a da un caracter politic dependenței sale de hacking. Lazăr, în schimb, a negat vreun interes față de celebrități, spunând că s-a 'ciocnit' de oameni în conturile cărora a intrat, fiind o listă lungă care o include pe Mariel Hemingway, autoarea "Sex and the City", Candance Bushnell, editorul Tina Brown, comedianul Steve Martin și mulți alții. Sursa: playtech.ro

https://www.youtube.com/watch?v=Kr_Zw4pnQmo

 

Articole similare selectate pentru tine

Partea întunecată a prezentului ultraconectat

Azi, mașinile de spălat nu mai sunt numai simple electrocasnice, ci sunt senzori care colecționează și procesează cantități enorme de informații despre mediul înconjurător, dar și despre proprietarii lor. Aceste informații pot fi utile pentru utilizatori, deoarece îi ajută să își organizeze mai bine viețile, să economisească mai multă energie și, per total, să aibă un nivel mai mare de confort.

Hackerii doresc o ”societate paralelă” și plăţi în bitcoin

Hackeri din lumea întreagă, reuniţi într-un congres organizat la Praga, au salutat adoptarea noilor criptomonede ca instrument ce permite oamenilor să iasă din canoanele vieţii moderne şi să se îndrepte spre o „societate paralelă” mai liberă.