Cum Consiliul Național Român a devenit Vlah

Jan 08, 2016

VLASKI-NACIONALNI-SAVET.jpg

Până în 2011 Consiliul Naţional al Vlahilor s-a numit Consiliul Național al Românilor. Iată cum s-a făcut această schimbare.


În mai 2010 au avut alegeri pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia. Am fost observator la aceste alegeri, în satele Jagubiţa, Lazniţa şi Senje (sate locuite majoritar de români). Consiliile naţionale sunt organisme alese de populaţie şi finanţate de statul sârb pentru protecţia minorităţilor naţionale. Repet, în mai 2010 românii din Valea Timocului erau reprezentaţi de Consiliul Naţional al Românilor cu sediul în oraşul Bor. Partidele sârbeşti s-au implicat masiv în campania din 2010. Adică şi-au mobilizat resursele din Valea Timocului şi şi-au atras de partea lor mulţi din liderii comunităţii. Schimbul a fost simplu: locuri în consiliile locale, bani pentru primării etc – doar ca să nu mai fie vorba de români, ci de vlahi. În satele unde am fost observator am putut urmări ce s-a întâmplat de la început până la sfârşit doar la alegerile din Jagubiţa şi Lazniţa. Pe la orele 12:00 am dat o fugă până în Senje. La Jagubiţa şi Lazniţa până la acea oră votaseră câte 20-30 de persoane. Ei bine, la Senje membrii comisiei electorale m-au întâmpinat cu zâmbete de la o ureche la alta şi cu o urnă plină. Plină cu vârf. Mi-au explicat binevoitori că la ei în sat votul s-a încheiat, toţi locuitorii au votat deja. Am mai stat o oră, nici un votant nu a apărut. De teamă să nu găsesc urnele pline şi în Lazniţa şi Jagubiţa m-am întors la secţiile de votare de acolo. La numărătoarea de seară treaba a ieşit foarte bine: în Lazniţa şi Jagubiţa voturile erau împărţite între pro-români şi pro-vlahi. În Senje pro-vlahii au câştigat cu 98%. Toate aceste chestiuni au intrat în rapoartele de observare a alegerilor, ca de obicei nu s-a întâmplat nimic. Nu pot vorbi despre satele în care nu am fost, însă din ce am auzit situaţia a fost identică: acolo unde au existat observatori independenţi voturile s-au împărţit şi pro-românii au fost majoritari, în rest au câştigat pro-vlahii sprijiniţi de sârbi. Din păcate au fost foarte puţini observatori şi noul Consiliu Naţional al Românilor din Valea Timocului are 4 membri pro-români şi 19 pro-vlahi (au fost 6 pro-români, doar că 2 au dezertat). Şi uite-aşa în 2011 Consiliul Naţional al Românilor a devenit Consiliul Naţional al Vlahilor. Dup-aia a început delirul cu alfabetul vlah şi standardizarea limbii vlahe. În Valea Timocului există destui care se consideră vlahi. După 70 de ani de propagandă sârbească ar fi chiar o minune să nu existe. Însă există şi destui care se consideră români. Iar cei care vorbesc despre “vlahii” din Serbia ar face bine să se documenteze mai bine înainte să deschidă gura.

George Damian

 

Articole similare selectate pentru tine

Un Consiliu în beneficiul a milioane de români care trăiesc în afara țării

Primul Congres al Românilor de Pretutindeni, care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului în zilele de 24 și 25 iunie, a ales în cadrul lucrărilor de sâmbătă Consiliul românilor de pretutindeni. Acesta este format din 35 de membri și este forul de reprezentare a românilor din diasporă în fața autorităților statului român.

Spirit nesecat de lumină și fior românesc

Pe data de 7 decembrie, la Teatrul Popular „Sterija” din Vârşeţ a fost marcat, festiv, jubileul de 10 ani de la înfiinţarea corului bărbătesc al Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române. Totodată, a fost sărbătorită Ziua Minorităţii Române.

S-au adoptat rapoartele şi planurile financiare ale Consiliului, “Libertăţii” şi I.C.R.V.

La sediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina din Zrenianin, joi, 25 februarie curent, a avut loc şedinţa Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia.