Baba Novac, legendarul haiduc sârb, din oastea lui Mihai Viteazul

Mar 16, 2016

baba-novac-si-Hassan-pasa-1024x712

Prima întâlnire dintre Mihai Viteazul și Baba Novac, a avut loc undeva în zona Vârșețului, unde conform mărturiilor rămase din epocă, pe la ora prânzului, Mihai, însoțit de căpitanul Marza, s-a întâlnit cu Baba Novac, ce era însoțit de către banul Sava, căpitanul Dochian și cneazul Dușan. Acest erou legendar, de origine sârbă, s-a născut în jurul anilor 1520 în satul Poreci, din Serbia, aproape de Dunăre. Viața și faptele lui Baba Novac se pot împărți în trei mari perioade distincte: copilăria în satul de pe malurile Dunării, haiducia din Balcani și perioada trăită în oastea Țării Românești. În satul Poreci cunoaște de mic copil, umilințele, cruzimea și nedreptatea unor stăpânitori străini. Se pare că a învățat puțină carte în chiliile mănăstirilor din apropiere, odată ce știa să citească și să scrie în slavonă. Tânărul Novac devine astfel și un luptător spiritual, un adevărat apărător al dreptei credințe ortodoxe. Aceasta rezultă și din faptul că l-a avut alături de-a lungul întregii sale vieți, pe preotul Sasca, cu care de altfel a împărțit tragicul său destin. De la o vârstă fragedă intră într-o ceată de haiduci, de unde deprinde tainele mânuirii armelor, de la un bătrân războinic sârb. Haiducia a fost cea mai activă și eficace formă de luptă, care a reușit să mențină în conștiința maselor populare cutuma răzbunării, cea care a devenit în Balcani o adevărată tradiție, precum și speranța în libertate alături de redobândirea independenței propriilor state. Haiducia în Balcani a apărut sub forma unui fenomen social generalizat în Serbia, Bulgaria, Macedonia și nordul Greciei, pentru a înflori mai apoi și în țările române. Baladele populare ne spun că unul dintre motivele care l-au determintat în tinerețe pe Baba Novac să devină haiduc, este faptul că era recunoscut drept un bărbat dintr-o bucată care nu “scotea căciula în fața nimănui”. Autoritățile turcești au trimis un grup de 10 ieniceri care l-au prins și l-au bătut crunt până când Novac, într-un acces de disperare, s-a ridicat și s-a repezit asupra torționarilor săi pe care i-a învins fără drept de apel. Pe capetenia grupului a ucis-o izbind-o repetat de pământ până când i-a sfărâmat oasele. După o asemenea faptă tânărul Novac se refugiază pe Valea Timocului unde organizează o bandă de haiduci alcătuită din românii timoceni, sârbi și bulgari.

starina-novak

Auzind de răsunătoarele victorii reputate de gloriosul voievod român împotriva dușmanilor săi de moarte, Baba Novac, se alătură oastei lui Mihai Viteazul, unde devine un comandant de oaste de nădejde în oastea Țării Românești. Prima întâlnire dintre Mihai Viteazul și Baba Novac, a avut loc undeva în zona Vârșețului, unde conform mărturiilor rămase din epocă, pe la ora prânzului, Mihai, însoțit de căpitanul Marza, s-a întâlnit cu Baba Novac, ce era însoțit de către banul Sava, căpitanul Dochian și cneazul Dușan. Mihai a exclamat către Marza: “Ne sunt frați și pot apăra țara din coastă, pot scufunda corăbiile turcești care vin pe Dunăre, pot hărțui drumurile Balcanilor”. La sfârșitul adunării voievodul Mihai a primit jurământul de credință din partea tuturor conducătorilor răscoalei antiotomane a sârbilor. Sub panza cortului, războinicii sârbi și-au scos săbiile la picioarele voievodului. Adânc mișcat, Mihai își scoate sabia așezând-o deasupra paloselor sârbești. Jurământul este întărit de episcopul Teoharie al Vârșețului. Haiducul a intrat în armata lui Mihai Viteazul în anul 1595, prin urmare aproape de anii bătrâneții, înainte de celebra bătălie de la Călugăreni, alături de un alt haiduc cunoscut, Deli Marcu de care îl lega o frumoasă prietenie. A reușit să-l impresioneze pe domnitor chiar de la prima misiune, când în fruntea a 700 de haiduci trece Dunărea și mărșăluiește până în Munții Șarplanina, unde așteaptă oastea condusă de Hasan Pașa care traversa munții pentru a face joncțiunea cu armata sultanului lângă Sofia. Într-o ambuscadă, Baba Novac atacă și distruge întreaga armată turcescă luându-i acesteia toți caii, cămilele, tunurile și o mare sumă de bani. Majoritatea turcilor sunt uciși în munți. Astfel în armata lui Mihai, haiducul sârb a dobândit gradul de general, alături de frații Preda și Stroe Buzescu, banul Mihalcea, banul Manta și banul Udrea. Domnitorul român avea o așa mare încredere în Baba Novac, încât garda sa personală era formată din haiduci sârbi. Se spune că Baba Novac a avut un rol determinant în Victoria de la Selimbar, și că personal ar fi depus la picioarele voievodului român, armurile capeteniilor maghiare învinse în luptă.

Starina-Novak-i-knez-Bogosav

Moartea celebrului haiduc avea să fie una tragică, și poate nedemnă de glorioasa sa viață. În timp ce Mihai Viteazul se afla la Viena, în ianuarie 1601, nobilii unguri din Transilvania pregătesc o răscoală, în urma căreia Baba Novac cade prizonier. În urma unui simulacru de proces, Baba Novac și preotul Sasca sunt învinuiți de colaborare cu turcii și condamnați la moarte. Sadismul nobililor unguri iese încă o dată la iveală pe data de 5 februarie 1601, când la ora 10 dimineața, Baba Novac este adus în lanțuri la platforma de execuție din piața din centrul Clujului. Călăii au început cumplita execuție prin jupuirea de piele a celor doi eroi. Baba Novac este legat, apoi, de două grinzi și spânzurat deasupra unui rug, călăii aruncând din când in când cu apă peste el pentru a-i prelugi chinurile. După ce a murit, conform relatărilor, execuția durând o oră și jumătate, trupurile celor doi, lipsite de viață, au fost trase în țeapă. Cronica adminstrativă a orașului Cluj, consemnează la rându-i că: “Am dat țiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Baba Novac și pe preot, celor doi călăi, 3 florini. Am plătit lui Luca Aksi pentru că a cioplit țeapa pentru Baba Novac, 20 de florini” . Însușii sultanul Mehmet al III-lea s-a arătat revoltat de sfârșitul acestui viteaz, apreciind că trebuia să moară pe câmpul de luptă și nu schinghiut. Astăzi, Baba Novac este unul dintre cei mai slăviți eroi naționali sârbi și mai multe așezări din România poartă numele haiducului. Sursa: teoriisecrete.ro

Marin Gașpar

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Suspendisse commodo accumsan leo a ultricies. In commodo scelerisque tempus. Donec porttitor commodo molestie. Praesent imperdiet enim a magna vestibulum, at commodo ex auctor.

Articole similare selectate pentru tine