Adevărata istorie a iei româneşti

Jun 03, 2016

ia-romaneasca-o-afacere-de-succes-cum-a-transformat-cristiana-hutter-pasiunea-bunicii-sale-pentru-cusut_4_size2.jpg

În timp ce pentru mulţi dintre români ia este bluza noastră tradiţională care reprezintă portul românesc din diferite zone, pentru mulţi designeri reprezintă un ideal de inspiraţie. Aşa că, nu de mult timp, modelul de ie tradiţională a ajuns să fie purtat pe marile podiumuri ale lumii. Vedete precum: Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry, Kourtney Kardashian dar şi altele s-au îndrăgostit de portul nostru tradiţional.


Deşi nu se poate spune cu exactitate o dată a apariţiei iei, aceasta a fost purtată prima oară purtată de populaţia din cultura Cucuteni. Artiştii populari definesc ia ca fiind o însumare de “însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele”. Arta meşteşugului popular era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă, consemnează mandracasromanca.weebly.com.

În ceea ce priveşte materialului din care erau făcute, în partea de sud a ţării, iile erau ţesute din borangic. Acestea erau accesorizate cu broderii atât la gât, cât şi la mâneci cu mărgele. În zona Moldovei, se confecţionau iile brodate cu “spic”.

Pe lângă toate acestea, culorile folosite la brodarea iei denotau statutul femeii. Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau doar modele de croială mai modeste şi culori mai temperate. Cele tinere aveau voie să poarte culori deschise şi aprinse pentru a atrage peţitori.

Dacă vă întrebaţi unde se mai poartă ia tradiţională, aflaţi că şi-n prezent în zone precum Maramureş, Sighişoara, unele oraşe din Ardeal, femeile poartă cu fală ia tradiţională în cadrul evenimentelor speciale.

78-ie-romaneasca.jpg

Tipuri de ie

Cămașa cu altiță — acest model de ie este cel mai des întâlnit în țara noastră. Astfel o putem vedea în Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, zona Branului, a Covasnei. Se caracterizează prin prezența constantă a unor câmpuri ornamentale: guler — piept și mâneca cu mai multe zone, denumite altiță (porțiunea de broderie care acoperă umărul), încrețul (o fâșie ornamentală în ton deschis, care urmează imediat după altiță), râurile sau rândurile de pe mânecă (care acoperă drept sau oblic în fâșii mâneca) și brețara. Cămașa cu tăblie — eliminarea încrețului și acoperirea mânecii cu un ornament bogat, fără pânză în desfășurare, de la locul de unde începe altița pe umăr până în dreptul încheieturii mâinii a dus la realizarea unui adevărat tip ornamental de ie, specific regiunii Hunedoarei, în zona Pădurenilor, în împrejurimile Aradului. Ia cu umăr — întâlnită în sudul Transilvaniei, zona Sibiului și Făgărașului.

În locul altiței există o fâșie îngustă ornamentală, care acoperă umărul, denumită umeraș sau umăr. O fâșie similară se observă în dreptul cotului, care se cheamă "pisti cot". Ca un ultim element ornamental, pe mânecă, există brețara. Gulerul iei (denumit obzincă) este cusut cu multă finețe.

Ia cu ciocănele sau ia de Săliște este o degenerare ornamentală și stilistică a iei cu umăr, ornamentația policromă de pe guler, umăr, fâșia de "pisti cot" și brețara devin monocrome, având culoarea neagră, înviorată de urme de roșu, galben, albastru sau fir de aur. Broderia de asemenea este înlocuită cu panglici negre cusute cu mașina, pe mânecă, piept.

Cămașa cu lăncez este întâlnită în sudul și estul Transilvaniei, iar în secolul al XVIII-lea și prin părțile Făgărașului. Se caracterizează prin apariția sub gulerul iei a unei fâșii ornamentale, ca un galon. Se întâlnește în Valea Bistriței, partea nordică a zonei Neamț și în Bucovina. Este de fapt o cămașă cu volan, denumit fodore, a cărui încrețitură e acoperită cu un lăncez, identic cu cel de sub guler.

Cămașa cu chiept sau ciupag — pe întreaga zonă a încrețiturii pieptului se poate observa o bogată și masivă ornamentație geometrică — broderie pe muchie. Cămașa încărcată -- pieptul și umerii acestui tip de ie sunt acoperiți în întregime de broderie, cu bumbac, mătase sau chiar mărgele.

Cămașa cu platcă se întâlnește în Maramureș și Bihor; prezintă un mod aparte al motivelor ornamentale, ce urmează linia de unire a foilor trupului cu platca. Se observă astfel două variante caracteristice, după varietatea ornamentației: cămașa de Oaș (predominând culoarea galbenă) și cămașa de Maramureș (predominând culoarea verde). Pentru ambele, ornamentul de pe umăr este din crățele, un fel de fagure.

 

Articole similare selectate pentru tine

Ziua românilor de pretutindeni

Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită, începând din 2015, în ultima duminică a lunii mai (în acest an – 29 mai). Instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Ziua Românilor de Pretutindeni este marcată de comunitățile românești de pretutindeni prin manifestări special organizate.

Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Modova din 1990.

Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Modova din 1990.