Istoria culturală a Banatului 7/8

Nov 26, 2016

Publicaţiile periodice au jucat un rol la fel de important, dacă nu cumva mai mult, ca şi cartea. Editate în diverse ţări occidentale, ajunse aici cu căruţa poştei, ziarele şi revistele, almanahurile etc. au fost citite cu nesaţ.

Fiecare ospătărie, restaurant, cafenea, avea asemenea publicaţii şi obiceiul cititului acestora a devenit un fapt cotidian. La Timişoara a apărut, în aprilie 1771, primul periodic de pe teritoriul României, Temeswarer Nachrichten, în limba germană. În răstimpul ultimelor două veacuri în Banat au apărut mii de titluri, difuzate în milioane de exemplare, editate în limbile germană, română, maghiară, sârbă, bulgară, idiş, latină, romă, Esperanto etc.

De facturi deosebite (cotidiene, bi şi tri−săptămânale, săptămânale, hebdomadare, trimestriale, ocazionale) cu profile deosebite (oficiale, oficioase, administrative, politice, sociale, culturale, umoristice etc.), editate în una, două sau chiar trei limbi deodată, periodicele bănăţene şi cele venite din spaţiile înconjurătoare au fost elementele care au condus la informare şi culturalizare, la trezirea conştiinţei naţionale a popoarelor şi grupurilor etnice aflate în Banat.

Teatrul a jucat un rol important. La început au fost turnee ale unor trupe austriece şi germane, apoi au urmat cele ale unor trupe maghiare, române şi sârbe. La Timişoara stagiunea teatrală permanent este atestată din anul 1753. Au urmat alte şi alte locuri cu stagiuni temporare. Un fapt extrem de interesant; spre mijlocul veacului al XIX−lea, la curtea conţilor Nacu din Comloşu Mare s−a deschis primul teatru de curte rurală din sud−estul continentului. Şi exemplele ar putea continua, obosind doar prin simpla enumerare a faţetelor fenomenului teatral şi al muzicii de operă şi operetă.

La Timişoara a apărut, în aprilie 1771, primul periodic de pe teritoriul României, Temeswarer Nachrichten - Timisoara_times

Multe piese de teatru, operetă şi operă şi−au avut premiera românească în spaţiul bănăţean.

Religia a avut un rol precumpănitor în mentalul bănăţean al acestor secole. Dualitatea catolicism – ortodoxism a fost o realitate care s−a mulat – după un prim moment de derută – pe realităţi. Dorinţa de înnoire a dogmei, de adaptare a ei la realitate, dorinţa de a ţine pas cu cerinţele credincioşilor, a îndrumat ierarhiile ecclesiastice spre paşii necesari apropierii şi coexistenţei.

Progresele economice remarcabile, capacitatea comercială ce a dus produsele locale pe toate pieţele europene, şi nu numai, restructurarea şi stratificarea socială bazată pe aceste realităţi, îndepărtarea primejdiei războaielor pe acest teritoriu, destrămarea relaţiilor feudale şi aparţia producţiei de piaţă, prin agricultura intensivă sprijinită pe producţia internă industrial diversificată, sunt realităţile zonei în veacul al XIX−lea.

Personalităţi culturale se nasc şi activează deplin în spaţiul bănăţean. Toate etniile au oferit personalităţi în varii domenii. Unele au acţionat doar în plan local şi regional. Altele au depăşit acest cadru, fiind personalităţi ale lumii europene. Au fost bănăţeni întemeietori de domenii culturale, ştiinţifice şi tehnice în România, Ungaria, Serbia sau teritoriile germane. Au fost creatori de şcoală, de instituţii, de curente culturale, ingineri şi tehnicieni străluciţi, călători prin cele mai diverse colţuri ale acestei lumii, cu relatări ale călătoriilor lor.

Numărul este extrem de mare, dar activitatea şi opera lor sunt doar parţial cunoscute publicului. Ar merita o atenţie concentrată din partea urmaşilor pentru că fac, cu toţii, cinste acestui ţinut. Ei au fost români, germani, maghiari, sârbi, croaţi, bulgari, evrei, cehi, slovaci, francezi, italieni etc. Au activat în medii naţionale, economice, sociale şi culturale extrem de diferite, pe patru continente, în aproape toate mediile sociale cunoscute. Un dicţionar al acestor personalităţi născute, crescute, instruite în Banat ar cuprinde câteva mii de pagini. Acest dicţionar ar trebui pregătit. Există dicţionare de personalităţi din ţări diferite care−i cuprind pe aceşti bănăţeni, dar nu există unul al personalităţilor bănăţene.

Revoluţia burgheză a anilor 1848−1849 a descătuşat energiile creatoare ale Banatului. Evoluţia economică s−a transformat în revoluţie economică, cea socială a atins deja grade înalte de integrare, cea naţională – trezită la starea de sine – a marcat decisive istoria ultimei jumătăţi de veac XIX. Evoluţia culturală a succedat acestor realităţi şi, uneori, le−a precedat şi le−a provocat.

Dr. Ioan Haţegan, istoric, Academia Română, Timişoara

Foto: La curtea conţilor Nacu din Comloşu Mare s−a deschis primul teatru de curte rurală din sud−estul continentului