Un episod premergător apariției ziarului ”Nădejdea” din Vârșeț

Feb 07, 2017

Un Comitet de iniţiativă ad−hoc constituit, a lansat la Coştei, la 27 martie 1927, un apel către românii din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, ce avea trei subtitluri extrem de sugestive: »Pentru organizarea tuturor românilor«, »Care este politica reală a românilor?« şi »Necesitatea apariţiei unui ziar românesc«. Documentul este în ahiva episcopiei Caransebeş şi nu este inventariat.

lată pasajele în discuţie:

„În fruntaşa comună grănicerească Coştei, în ziua de 18 Martie a.c., 27 intelectuali şi fruntaşi din împrejurime s−au adunat, pentru a pune bazele unei noi acţiuni, chemând la o nouă viaţă toată suflarea românească din statul sârbo−croato−sloven.

Încă la începutul muncii ne dăm seama de marea greutate ce o vom întâmpina în realizarea adevărurilor aici expuse. Totuşi, am pornit munca asta o mână de Români umili şi săraci, fară pretenţiuni, dar cu entuziasm, bizuiţi pe bunul simţ al tuturor ţăranilor noştri români, pe dragostea lor de neam, limbă şi lege.

Cu aceste arme, cu conştiinţa datoriei noastre, cu dragoste de muncă, pentru izbăvirea cauzei noastre, facem apel la concursul tuturor românilor de bine.

Coşteiul, acest sat al nostrum din care au pornit atâtea lăudabile iniţiative culturale, trimite azi tuturor românilor un apel la muncă, o lămurire, un îndreptar pentru lupta noastră în viitor. Români bănăţeni, de la Caraş până la malurile Tisei, toţi cei care cunoaşteţi cerul larg al pustiei, veniţi, alergaţi la muncă pentru a nu avea părere de rău că nu ne−am cunoscut mai de cu vreme.

Pentru îndreptarea tuturor relelor şi pentru lămurirea dorinţelor noastre limpezi, în 20 martie a.c. am avut o a doua Convenţie a noastră, în Coştei, cercetată de peste 200 ţărani şi câţiva intelectuali, unde s−a stabilit datorinţa noastră urgentă, de a păşi pe calea muncii active. Aici, judecând că naţiunea se adunâ şi se concentrează se crede şi doreşte, prin presă, am hotărât editarea unui ziar românesc „Nădejdea", condus de un comitet care a făcut un jurământ în scris, că va reprezenta numai interesele generale al românilor din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. În ziua când politica noastră va fi îndrumată astfel şi poporul nostru va fi unitar şi conştient de chemarea sa, credem că şi Statul ne va lăsa liberă calea, înspre cultură.

Acest lucru, atât de puţin spus până azi, ne deobligăm noi, a−l respecta mereu ...

Pentru concentrarea rândurilor noastre, tocmai pentru canalizarea tuturor dorinţelor noastre, a tuturor nevoilor şi suferinţelor noastre, vom edita ziarul „Nădejdea" care va fi ziarul adevărat al tuturor românilor. Vom căuta ca prin acest ziar, fiecare să−şi spună nedreptăţile îndurate, ca el să fie o tribună a tuturora, de unde să se propage dragostea de neam, de limbă, de lege.

Iar voi, buni români, uniţi în sentimente, citiţi pretutindeni acest “Apel” , chibzuiţi, sfatuiţi−vă şi spuneţi−vă apoi gândurile voastre, ca din scăpărarea acestor gânduri să scântejeze adevărul!

Buni români! Munca noastră începe cu lămurirea, ca poporul nostru să nu fie condus după bunul plac, neconsultând pe nimeni, ci cu dorinţa ca tocmai de jos să pornească organizarea; nici un român să nu lipsească dintre noi, ca organizaţia noastră şă nu fie o simplă ficţiune, şi ca spiritul poporului român de aici, reprezenntat cu cinste de popor, să iasă învingător. Faţă de 150 mii de români fiecare e dator să−şi facă datorinţa, ca să nu fie ruşinat acest atât de eminent element românesc.

Problema românească este aici o problemă serioasă şi pentru noi vitală, nu ne putem apropia de ea ca de o jucărie, ci avem datorinţa a nu părăsi pătrunderea obiectivă, a ne schiţa serios şi constant scopurile în viaţa politică a statului. Pentru reuşita cauzei noastre, invităm aşadar pe toţi fruntaşii noştri a lua contact imediat cu organizaţia noastră, deasemenea (sic !) rugăm ca toate Comitetele existente ale Partidului Român să se întrunească şi să trimită unul ori doi reprezentanţi în Comitetul nostru; facem apel la toată suflarea românească să vină în rândurile noastre, pentru ca munca noastră să fie o muncă serioasă a tuturora.

Ziarul „Nădejdea" nu va fi făcut pentru un sat, ci pentru toţi românii. Noi ştim că e trist şi dureros când copiii noştri uită slova românească, iar cei, odinioară, entuziasmaţi de trecutul luptelor măreţe îşi uită obiceiurile.

Pentru împlinirea acestor gânduri, noi dorim să muncim cu toţii împreună, să ne strângem la sfat aşa cum au facut înaintaşii noştri, să ajungem la dezbateri la care să fie bine reprezentat tot poporul român.

Să nu uităm că noi nu trebuie să ne lăudăm unii pe alţii; nici să facem prea multă politică, fiindcă asta nu duce nici un sfârşit bun ....

Fraţi români, gândurile acestea atât de apăsătoare, ele ne−au stăpânit şi ne pătrund adănc prin simplitatea şi limpezimea lor, pentru aceste gânduri începem munca ce o vedeţi.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

N.B. Români, faceţi abonamente, faceţi subscripţii la ziarul „Nădejdea" ce va apare în curând. Trimiteţi chiar de pe acum abonamentul de 100 Dinari la an pe adresa Pr. Adam Fiştea la „Luceafărul” în Vârşeţ.

Români, faceţi−vă datorinţa şi sprijiniţi ziarul nostru unic şi al tuturora!”

Rezultatul „Apelului" datat Coştei, 25 Martie 1927 a fost cel scontat. După circa o lună, la 24 aprilie 1927 a apărut primul număr al săptămânalului „Nădejdea", cu subtitlul „Foaie pentru interesele românilor din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor”, primul său director şi redactor responsabil fiind preotul Nicolae Roman.

Ziarul „Nădejdea" din Vârşeţ a impulsionat viaţa politică a românilor din Banatul sârbesc dat fiind că, din august 1927 a devenit şi organ oficial al Partidului Român din regiunea în discuţie. 0 anumită perioadă ziarul „Nădejdea" a fost condus de profesorul Savu Butoarcă din Vârşeţ şi, ulterior, de fiul acestuia, Alexandru Butoarcă.

Dată fiind continuitatea sa neîntreruptă, din aprilie 1927 până în toamna anului 1944, valoarea persoanelor care au semnat în paginile sale, complexitatea tematică (probleme politice, economice, sociale, culturale, religioase), putem aprecia utilitatea de excepţie a ziarului „Nădejdea" pentru românii din Banatul sârbesc, respectiv din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Număr de număr şi−a informat cititorii despre cele mai importante evenimente politice pe plan intern şi extern, cu accentul pe cele din România.

Cea mai mare atenţie „Nădejdea" a acordat−o totuşi în paginile ei vieţii românilor bănăţeni militând pentru consolidarea lor naţională şi culturală. O mare atenţie acest ziar a acordat şi bisericii şi activităţii acesteia.

Cuvântul românesc nr. 55