Cristian Ruțanu Wagner - lumina eternă a sfinxului strămoșesc

Feb 19, 2017

08-atac.jpg

Cristian Ruțanu Wagner, cunoscutul instrumentist și compozitor român din Majdampek, (Serbia de Răsărit, zona Timocului) s-a stins din viaţă în noaptea de 13 spre 14 februarie 2017.

A început să cânte la fluier de la frageda vârstă de 5 ani, iar primele melodii le-a învățat de la bunicul său, o personalitate emerită și talentată, un artist-muzician consacrat și luptător pentru drep­turile naționale.

În anul 1997 se înscrie la Liceul de Muzică ”Kornelie Stanković” din Belgrad, sec­țiunea de saxofon jazz și începe să experimenteze fuziunea de stiluri muzicale, mai precis muzica populara românească și jazz. În anul 2000 întemeiază formația VALACHIAN GROOVE, compusă de saxofon, baterie și chitară-bas, experimentând cu stilul drum and bass și armoniile din jazz și introducând elementele melodice tradiționale românești.

În anul 2001 – 2002 această formație a participat la Sim­pozionul  internațional MAIDAN ART, în Maidanpec, unde a performat un concert dedicat spiritualității ro­mâ­nești, sub denumirea de POMANA – LUMINA LA CA­PĂ­TUL DRUMULUI – ÎNCEPUTUL INFINIT, care a fost foarte bine apreciat de publicul internațional. În anul 2003 participă la simpozionul din Timișoara, pe care îl organizează ASTRA ROMÂNĂ, dedicat ro­mânilor din jurul României, împreună cu o formație vocală din Calafat, cu care a participat la câteva festivaluri de rang local în zona Calafat-Vidin, Bulgaria.

apel.jpg

În anul 2004 absolvește Facultatea de Muzică din Belgrad, secția compoziție și tot în acest an formația VALACHIAN GROOVE își încetează activitatea. În acest răstimp Cristian participă la festivalurile JUTA­JAISET și HAAPAVESI FOLK MUSIC FESTIVAL în Fin­lan­da, unde reprezintă minoritatea românească din Serbia. Tot în 2004 participă la Festivalul  FLUIERUL DE AUR în Kragujevac, Serbia, unde îl cunoaște pe maestrul Gheorghe Zamfir și se îndrăgostește de nai. Începe o activitate intensă la nai și în următorii ani 2005-2007 îl vizitează pe maestrul Zamfir, care îl inițiază în secretele instrumentului. În anul 2007 îl cunoaște pe naistul Joeri Murk, din Elveția, cunoscut pedagog naist și cu ajutorul lui perfecționează cântatul la nai. Între timp, în anul 2005 devine student la Facultatea de Litere din Craiova, secțiunea pentru limba și literatura română, pe care nu o termină, din cauza obligațiilor legate de muzică. În anul 2008 este ales președintele Comitetului de Cultură al Consiliului Național al Românilor din Serbia – Timoc și redactor pentru limba și cultura română la Radio-Televiziunea Maidanpec. Cristian este și membru al Or­chestrei Consiliului Național al Românilor din Serbia cu sediul la Novi Sad, unde îl cunoaște pe țambalistul Doru Ursu, acordionistul Cristian Giugea și solista vocală Alina Cojocar și începe pregătirile pentru formarea an­samblului de ethno-jazz-rock, împreună cu ei. Par­ticipă la Fes­ti­valul de Folclor și Muzică Românească din Voi­vo­dina în anul 2008 și 2009 cu Orchestra Consiliului Na­țional al Românilor din Serbia și cu orchestra Rapsodia Bănățeană, la Vladimirovaț și la Se­leuș.

https://www.youtube.com/watch?v=BeUhiiZNaS8

La începutul anului 2009, înființează ansamblul MISTERIA CARPATICA (elementul predominant în muzica acestei formații este muzica tradițională românească, în fuziune cu ritmuri și armonii din jazz, rock, funk și celelalte genuri ale muzicii moderne). Conduce orchestra Asociației Folclorice Române din Maidanpec. A luptat pentru afirmarea națională, culturală și religioasă a românilor din Serbia. A fost membru fondator al organizației ”Românii Independenți din Serbia”, cu care a organizat câteva concerte a ansamblului ”Misteria Carpatica” la Vârșeț.

Dumnezeu să-l odihnească!

Foto: Ansamblul ”Misteria Carpatica”, Cristian Ruțanu cu naiul

 

Articole similare selectate pentru tine

Adunarea Constitutivă a Uniunii Românilor din Serbia, programată pe 1 Decembrie

Cea de-a treia întâlnire pentru formarea unei federații a românilor din Serbia a avut loc, sâmbătă, 12 noiembrie 2016, la Majdanpek. De această dată, numărul asociațiilor românești a fost sensibil mai mare fiind alături și frații din Voivodina.