Crucea lui Hadži Jovan Zaim

Mar 18, 2017

Velika-pijaca-u-Vršcu800.jpg

Pe Crucea mare din marmură - unul dintre simbolurile Vârșețului - care este situată în centrul orașului, este sculptat numele lui Hadži Jovan Zaim (Hagi Iovan Zaim). Asta vârșețenilor nu înseamnă mult, pentru că puțini din ei știu că Hadži Jovan era un comerciant proeminent, patriot și umanist, care a inițiat și a finanțat construcția acestei cruci, ajutând fără rezerve concetateni.

Cu ajutorul membrilor asociației "Feliks Mileker" din Vârșeț, s-a elucidat puțin despre acela care, înainte cu două secole, a donat simbolul ortodoxiei acestui oraș. Membrii asociației "Feliks Mileker" au găsit un articol vechi de 81 de ani, unde autorul Nenad Brašovan scrie că Hadži Jovan provine din Macedonia. Părinții lui au fugit de turci și s-au stabilit în Vârșeț în secolul al XVIII-lea. Ei s-au ocupat cu comerțul, așa că mai târziu Jovan a devenit om bogat. A devenit membru al breslelor comerciale din Serbia, pe lângă aceasta a devenit un cetățean respectabil, un bun patriot și orthodox, scrie novosti.

Hadži Jovan Zaim a fost un model când este vorba de moralitate, onestitate, dreptate și generozitate. El a ajutat pe cei săraci dar și pe comercianții mici deschizându-le magazine de vânzare, gratis, doar cu idea consolidării comercianților sârbi, chiar și pe propria lui cheltuială - a scris Brašovan.

A respectat ortodoxia mai presus de toate. De Sfântul Ilie, în anul 1816, peste Vârșeț a trecut un dezastru natural care a prăbușit, pe lângă alte clădiri, și turnul Bisericii Mari (Biserica Sfântului Părinte Nicolaie). Hadži Jovan Zaim a donat cupru pentru amenajarea noului turn și 1.500 de ducați imperiali pentru aurirea crucilor.

Hadži Jovan a avut bani, reputație și respect, dar nu și copii. Acesta a fost motivul pentru care, la bătrânețe, a decis să lase un memorial durabil - o cruce mare din marmură roșie scumpă. Pentru aceasta a avut binecuvântarea Episcopului Petar Jovanović Vidak, care, pe lângă ajutorul privind autorizațiile de construire, a promis că va consacra personal botezul crucii cu mare pompă.

Hadži Jovanoov krst s početka 20 veka Foto Arhiva Udruženja “Feliks Mileker”.jpg

Crucea lui Hadži Jovan Zaim, ]nceputul secolului trecut, fotografie din arhiva asociației ”Feliks Mileker” din Vârșeț

Totuși, nici episcopul, nici ctitorul acestei cruci nu au așteptat ridicarea solemnă a crucii în 1821, de Ziua Înălțării. Vidak a murit subit în 1818 la vârsta de 50 de ani, în timp ce Jovan Hadzi Zaim a murit doi ani mai târziu. Avea 70 de ani. Crucea lui Hadži a fost botezată de succesorul lui Vidak, arhimandritul Sinestije Radivojević din Mesici. Pentru comemorarea acestui eveniment, mai mult de un secol, de Ziua Înălțării, s-a organizat procesiune din biserică la Cruce. Această tradiție a fost întreruptă după al doilea război mondial, când crucea a fost mutată la cimitir. Într-un final, în timpul reconstrucției centrului orașului, în 1999, crucea a fost înapoiată la locul ei și astăzi reprezintă un loc de întâlnire pentru cetățeni.

Având în vedere că Hadži Jovan Zaim nu a avut copii, o mare bogăție (43.200 forinți) a donat în scopuri caritabile. Astfel, de acești bani au profitat cele mai sărace familii, familii cu probleme, victime nevinovate, persoane cu dizabilități, dar și biserica sârbă din Vlaicovăț și mănăstirile din Mesici și Baziaș.

Foto: Piața Mare din Vârșeț, anii `20 ai secolului trecut

 

Articole similare selectate pentru tine

Ziua și Sărbătoarea Liceului ”Borislav Petrov Braca” din Vârșeț

Ziua Liceului „Borislav Petrov-Braca” din Vârşeţ şi patronii spirituali ai acestei instituții de învățământ - Sfinții Chiril și Metodie au fost marcați în mod festiv, prin cântece, dansuri și poezii, pe data de 24 mai a.c., în amfiteatrul Liceului.

Ziua în care Vârșețul a fost amenințat de erupția vulcanică!

Din adâncul muntelui s-au auzit bubuituri, de parcă lava, sub înaltă presiune, amenință să explodeze tot momentul la suprafață. Înspăimântați de erupția vulcanică, cetățenii au trimis o delegație la primărie, unde au încercat să-i liniștească explicându-le că Vârșețul și zona înconjurătoare nu este amenințată de nici un vulcan. Dar degeaba, frica era mare.

Ziua Culturii Naționale ”Dor de Eminescu” la Vârșeț

La ”Casa Butoarcă” din Vârşeț, respectiv la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia și al Societății de Limba Română din Voivodina, a fost marcată Ziua Culturii Naționale, respectiv ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu.