Adevărul despre moartea boxerului român Nicolae Berechet la Jocurile Olimpice din 1936 găzduită de Berlin nu s-a aflat niciodată

May 08, 2017

2016_08_01_800.jpg

Olimpiada din 1936 a fost una dintre cele mai grele încercări prin care a trecut sportul olimpic. Decizia de a fi găzduită de Berlin a fost luată în 1931, cu 2 ani înainte ca naziştii lui Adolf Hitler să vină la putere.

Ca urmare a schimbării regimului, mai multe ţări au ales să boicoteze Olimpiada, iar spaniolii au mers până în punctul în care şi-au făcut o olimpiadă proprie, un an mai târziu, eveniment la care urmau să participe nu mai puţin de 49 de ţări, însă care a fost abandonat după ce Spania a ajuns în pragul unui război civil, scrie sport.ro. Cu o implicare politică foarte mare Olimpiada din 1936 a oferit mai multe momente pe care sportul şi omenirea în general nu le vor uita. De la curse câştigate de sportivi care au ieşit de fapt pe locul 2, la interzicerea participării anumitor "rase" şi la crimă odioasă învelită în "moarte suspectă" a boxerului român Nicolae Berechet, cel care avea să rămână pentru eternitate îngropat pe tărâm nemţesc. Nemţii s-au pregătit temeinic pentru JO din 1936. Hitler a ordonat ca toţi ţiganii din oraş să fie strânşi de pe stradă şi să fie duşi în lagăre speciale, pentru a nu da o imagine proastă pe durata Jocurilor Olimpice, atunci când Germania urma să primească vizita mai multor ţări care încercau şi aşa să îi denigreze imaginea, de când era condusă de nazişti.

box2a.jpg

De altfel, Hitler a avut mult de îndurat în timpul evenimentului. Forţat de Federaţia Internaţională să accepte negri şi evrei la JO, Hitler a fost nevoit să înlăture toate semnele de segregare rasială din oraş şi chiar să permită unei nemţoaice pe jumătate evreică să participe la JO în numele Germaniei. Hitler s-a conformat, nedorind să piardă organizarea JO şi astfel o bună ocazie de propagandă naţională în numele partidului său. Chiar şi aşa, momentele în care Hitler s-a abţinut să nu îşi manifeste opiniile personale au fost puţine, acesta plecând de la multe evenimente în care nemţii erau înfrânţi, în special de sportivi de culoare sau de evrei ori americani. România a participat la JO din 1936 cu 54 de competitori, din care doar 2 au fost femei. Românii au luat parte la 8 sporturi: echitaţie, atletism, box, scrimă, gimnastică, tir, lupte şi handbal. De altfel, echipa de handbal a României nu conţinea niciun jucător de origine română, lotul fiind constituit din Fesci, Zoller, Haffer, Zickeli, Hochsmann, Speck, Zacharias, Kirschner, Halmen, Halder, Hermannstadter, Schorsten, Holztrager şi Herzog. România a terminat pe locul 25 la general, alături de Africa de Sud şi Iugoslavia, obţinând o singură medalie, de argint, prin Henri Rang şi calul său Delfis, la echitaţie. La Jocurile Olimpice de la Berlin (1936) participă patru boxeri români (Nicolae Berechet — la 67 kg, Constantin David — la 61 kg, Marin Gașpar — la 53 kg şi Dumitru Pavelescu — la 50 kg). Din păcate niciunul nu a reuşit să termine în medalii însă drama a venit la câteva zile de la participarea lui Nicolae în cadrul categoriei uşoare. Acesta a pierdut încă din prima rundă, în faţa estonianului Evald Seeberg, însă evoluţia sa nu a fost una obişnuită pentru Nicu, aşa cum îi spuneau colegii.

box1.jpg

Ocupat cu propaganda nazistă, Hitler nu s-a deranjat să ofere o reacție oficială după moartea sportivului român, preferând să mușamalizeze cazul și ordonând Gestapo-ului să îl îngroape de urgență pe Nicolae Berechet.

Înainte să înceapă concursul, Nicolae a acuzat stări de ameţeală şi chiar a fost investigat de o comisie de medici, însă tehnologia de pe acea vreme nu permitea o analiză prea amănunţită a sportivilor. I s-a permis participarea în concurs însă starea lui Nicolae nu era una bună. A fost internat de urgenţă în spital a doua zi iar după nici 2 zile a murit pe patul de spital, deşi nimeni nu îşi dădea seama ce se întâmplă. O autopsie făcută în grabă de către oficialii nazişti au descoperit o intoxicaţie severă în organism, cu urme de otravă în sânge. Deşi nu au vrut să dezvăluie cauzele posibile ale decesului, naziştii au decis să îl îngroape pe Nicolae Berechet într-un cimitir de la marginea Berlinului, refuzând să îi trimită corpul înapoi în ţară pentru analize detaliate şi pentru o înmormântare aşa cum se cuvine unui sportiv olimpic. De altfel, naziştii nici nu au formulat un răspuns oficial către delegaţia română de la acea vreme, preferând să muşamalizeze cazul la ordine venite "de sus", pentru a nu da o imagine proastă organizatorilor şi implicit lui Hitler. Din păcate, adevărul despre moartea lui Nicolae Berechet nu s-a aflat niciodată şi rămâne una dintre marile enigme şi o mare pată neagră a Jocurilor Olimpice.

 

Articole similare selectate pentru tine

Marea Britanie în conflict cu interesele Serbiei

Analizând rezoluția britanică privind Srebrenica, unde sârbii sunt acuzați de genocid împotriva boșniacilor, site-ul ”srbijadanas” subliniază că această rezoluție este doar o consecință logică a politicii britanice față de Serbia, care datează de secole.

Companiile care au ajutat regimul nazist: Kodak și Chase Bank

Până la mijlocul anilor 1930, în jur de 20 mari corporații americane s-au stabilit în Germania, fiind urmate de alte firme importante, care au investit mult în această țară. Planul lui Hitler de înarmare a mulțumit pe toată lumea, Statele Unite devenind principalul partener de comert al Berlinului, astfel că până la finalul decadei, peste 2.500 de societăți americane și-au întărit poziția în Germania.

Companiile care au ajutat regimul nazist: Bayer, Ford...

În condițiile în care Germania întâmpina dificultăți majore în a-și reveni după pagubele cauzate de I Război Mondial, Adolf Hitler și-a croit drum spre putere, mai ales că și-a bazat ideologia partidului său nazist pe soluții "inedite" pentru rezolvarea problemelor economice.