Dacii de pe malul Vistulei

Oct 29, 2017

Vistula1.jpg

Încă în 1970, celebrul arheo­log şi profesor universitar Tadeusz Sulimirski, ulterior profesor de arheologie central şi est europeană, la Universitatea din Londra, o so­mitate a istoriografiei poloneze, venise cu o teză absolut explozivă, căreia nici cercetătorii polo­nezi, dar nici măcar cei români nu i-au dat vreo­dată atenţie - „arealul format de Carpaţii de Nord din zona Poloniei şi colinele din jurul lor a fost locuit în pre­istorie de triburi traco-dace!”


Sulimirski a murit la începutul anilor ’80, lucrarea sa a fost trecută la in­dex, cu „vina” că ar folosi argumente prea „avântate”, iar tema dacică a dispărut din dezbaterea ştiinţifică, înainte să se impună cu adevărat.

Iată însă că în ultimii ani, săpăturile arheologice din Polonia scot la iveală o cantitate tot mai mare de mate­rial dacic. Pur şi simplu, subiectul nu mai poate fi neglijat! Pe de altă parte, aceste noi informaţii ajung pe mâna unor profesionişti tineri şi ambiţioşi, infor­maţi şi lipsiţi de prejudecăţi, dornici să iasă din para­dig­mele ponosite ale interpretărilor istorice clasice. Aşa se face că, studiate atent şi comparate cu desco­periri similare din alte ţări, multe dintre obiectele de podoabă sau resturile ceramice antice de pe şantierele Poloniei scapă de eticheta obişnuită a apartenenţei lor la cultura celtică şi intră în sfera de influenţă dacică.

Arheologii Iwona Florkievicz (acum în Ger­mania, pe atunci la Universitatea din Rzeszow) şi Marcin Rudnicki (Universitatea din Varşovia) sunt doar doi dintre cercetătorii polonezi care şi-au dedicat ultimii ani clasificării, organizării şi analizării urmelor dacice din zona Poloniei: numeroase vase, felurite figurine ceramice sau metalice, printre care un superb cap de bou încastrat în argint, capace de oale, cupe cu pi­cior înalt. Iwona Florkiewicz gă­seşte toate aceste artefacte, de in­spi­raţie sau pro­ve­­nienţă dacică, în jumătatea de sud a Poloniei, de-a stânga şi de-a dreapta ma­lu­rilor fluviului Vistula, care se varsă în nord, la Marea Baltică.

E vorba despre nu mai puţin de 50 de desco­periri diferite, care se întind pe un interval de datare de mai bine de 300 de ani, înainte şi după anul 0 al erei noastre, şi pe o suprafaţă uriaşă, de peste 400 de kilometri pătraţi! La rândul său, după ce a găsit urme de brăţări dacice pe un şantier din Polonia, arheo­logul Marcin Rud­nicki a publicat, într-unul din­tre studiile sale recente, o hartă a prezenţei aces­tora în Polonia şi în împrejurimi. Cele mai multe dintre ele sunt reprezentate pe harta lui Marcin, de puncte negre, înghesuite în sud, în jurul Cra­coviei, şi în centrul ţării, în jurul Var­şoviei. Dar câteva dintre ele se găsesc în zone unde era greu de bănuit influenţa dacilor: la Marea Bal­tică, la Lalendorf, în Germania, sau lângă Gdansk, în Polonia, peste drum de Scandinavia, şi la doi paşi de Lituania.

Marcin Rudnicki.jpg

Arheologul Marcin Rudnicki, pe şantier

Fragmentele de brăţară din faţa mea au fost descoperite pe şantierul arheologic de la Pel­czys­ka. O poveste uluitoare, care justifică pe de­plin călătoria mea în Polonia, dând sens şi călă­toriilor revistei „Formula AS”, în căutarea de urme vechi româneşti. Marcin a fost intrigat de aceste „piese” metalice, cu care alţi colegi de-ai săi nici măcar nu şi-ar fi bătut capul. „În arheo­logia poloneză, acest tip de brăţări au primit mereu interpretări greşite. Mulţi le-ar fi declarat brăţări de influenţă celtică şi cu asta, basta!”.

Dar Marcin nu lucrează aşa. A studiat atent spe­cificul lor şi a încercat să afle unde se mai gă­sesc brăţări de acest fel. Aşa a aflat că sunt „bră­ţări tip 3 Şimleul Silvaniei”, brăţări cu nodo­zi­tăţi, cu „ferestre”, cum li se mai spune cer­curi­lor de pe suprafaţa lor, nişte podoabe tipic dacice. Marcin a luat legătura cu arheologi români şi a aflat că e plină Transilvania de astfel de brăţări, care erau un semn al puterii şi erau purtate, cel mai probabil, de nobilii daci, fiind des­coperite mai cu sea­mă în zona cetăţilor din Ardeal. Dar marea surpriză a fost să găsească o mulţime de fragmente de brăţări dacice, de acelaşi gen, în vreo alte 17 locuri din nor­dul Germaniei şi al Poloniei, cele mai îndepărtate de Dacia antică fiind cele găsite pe ţărmul Mării Baltice. A studiat aliajul din care erau făcute, iar concluzia a fost că ele nu puteau fi produse în zona Poloniei, deci provenienţa lor clară era Dacia.

Gdansk.jpg

Gdansk, un alt oraş al Poloniei, unde săpăturile au scos la lumină urme dacice

„Pre­zen­ţa dacilor în zona Poloniei a început în secolul III înainte de Hristos, conform unor cercetări bazate pe descoperirea, la noi, a unor monede din arealul dacic.  Apoi, pe vremea regatului lui Bu­re­bista (în jurul anului 60 înaintea erei noas­tre), obosit de veşnicele incursiuni ale triburilor boi­lor pe teritoriul său, marele rege geto-trac trece la atac şi provoacă, undeva pe râul Tisa, una dintre cele mai mari bătălii din istoria dacilor. Boii sunt, prac­tic, raşi de pe faţa pământului de daci. Acesta este momentul, în jurul jumătăţii primului secol înainte de Hristos, când cera­mica specific dacică apare masiv în nordul Slovaciei şi în sudul Poloniei. Din punctul meu de vedere, această apariţie este legată de extinderea regatului dac al lui Burebista spre nord. Pentru mine, prezenţa «ceştii dacice» şi a altor forme de ceramică dacică, în zona noastră, e proba directă a prezenţei fizice a daci­lor aici!

Eu însumi am descoperit, într-un mormânt al unei aşezări din Pelczyska, o ceaşcă dacică. Să spui că o astfel de ceramică, făcută de mână (e foarte rudi­mentară), ar fi un import, e pur şi simplu o prostie. E o ceramică foarte primitivă. Nu ai cum să imporţi aşa ceva la mii de kilometri distanţă! Prezenţa ceştii da­cice în Polonia nu se poate explica decât prin faptul că dacii au venit aici cu tradiţiile lor de olărit şi cu obi­ceiurile de a le folosi. Foarte posibil, puterea lui Bu­rebista a fost atât de mare, încât să se fi extins până în Polonia”, spune Marcin Rudnicki.

Ciprian Rus

 Foto: Vistula, fluviul care se varsă în Marea Baltică şi pe malurile căruia s-au stabilit geto-dacii, după cum afirmă marele istoric Vasile Pârvan

 

Articole similare selectate pentru tine

Varșovia: Ieri a fost Moscova, azi Bruxellesul ne ia libertatea!

Zeci de mii de oameni au ieşit pe străzile din Varşovia, miercuri, pentru o manifestare organizată de extrema dreaptă, au mărşăluit sub sloganul „Polonia pentru polonezi” şi au dat foc steagului Uniunii Europene.

Tinerii polonezi vor fi scutiți de impozitul pe venit

Parlamentul Poloniei a început dezbaterile privitoare la o propunere de eliminare a impozitului pe venit pentru majoritatea polonezilor cu vârste de sub 26 de ani în condiţiile în care guvernul polonez încearcă să-i ademenească înapoi în ţară pe cei plecaţi să muncească în străinătate.

Schimbări radicale în UE dorite de Polonia

Ne aflăm într-o situație în care trebuie să reconstruim UE și să dăm forță Europei. Dacă statele membre lasă UE să se destrame, de acest lucru se va bucura doar președintele rus, Vladimir Putin.