evul

Coşteiul în evul mediu

Secolul XV cunoaşte vremuri zbuciumate. Turcii ajunseseră la Dunăre şi făceau dese incursiuni în Banat, prădând şi jefuind populaţia. Desigur că printre primii care aveau să facă faţă atacurilor turceşti erau locuitorii din apropierea Dunării, deoarece pe la Palanca (pe atunci cetatea Horom), era unul din vadurile de trecere peste Dunăre, iar de aci drumul ducea pe dreapta Căraşului direct spre Vârşeţ şi Timişoara.

Cărți

Cărți și obiecte vechi bisericești în BOR din Sân-Mihai

Versetul …”Cine a disprețuit vremea acestor începuturi mici?” (Zaharia, 4,10). – face aluzie la templul din Vechiul Testament, ridicat pe timpul lui Zorobabel și a marelui preot Iosua din cartea proorocului Zaharia (520 î. H.) în care se află descrise: temelia templului, „Piatra cu șapte ochi”, cele șapte candele și alte obiecte bisericești ce se pot compara cu unele din cărțile și obiectele bisericești din biserica noastră, care ne leagă cu istoria bisericii noastre de la începuturile ei.

Portul

Portul de altădată din Sân-Mihai

În acest articol vom reda cele mai importante componente ale îm­brăcămintei fo­losite de sâmienți care datează de la începutul secolului XX până în perioada în care se folosește îm­bră­că­min­tea produsă industrial. Cu atât mai mult cu cât cos­tumația folosită la ma­jo­ritatea coregrafiilor se ba­zea­ză tocmai pe portul de altădată.

Cărașul

Cărașul, eterna poveste

Cărașul este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat din România și Serbia, afluent al Dunării.  În slavă „Kras“ însemnează calcar, râul traversând o importantă zonă carstică a judeţului. Există şi varianta etimologiei turcă, în limba turcă – kara, înseamnă negru. Dacii îl denumeau Upa, iar în perioada romană râul se numea Apo.

românească

Prima școală românească din Serbia

Banatul a scos în prim plan un număr remarcabil de școli sau ateliere de pictură în secolul al XVIII-lea în care au făcut primii pași pictorii autohtoni și viitori meșteri, dascăli și călugări. Școlile de pictură din mănăstirile Srediștea Mică și Șemlacul Mic, Orăvița, Bocșa, Caransebeș, Lugoj, Timișoara, Vârșeț, Arad, Biserica Albă și altele, au lăsat în urma lor nenumărate opere.

Bănci

Bănci românești din Banatul Sârbesc (1893 – 1941)

În viaţa economică a românilor din Banatul Sârbesc instituţiile de credit şi economii, denumite popular “bănci româneşti” au jucat un rol aparte. Era firesc, întrucât majoritatea românilor de aici, mai bine de 90%, trăiau din agricultură, dar se resimţea o acută lipsă de capital pentru dezvoltarea şi modernizarea acestei ramuri economice.