persană

Istoria medicinei (VII) – medicina iraniană antică (persană)

Imensul podiş iranian se întinde pe o suprafaţă de trei milioane de kilometri pătraţi şi este cuprins între fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful Persic şi Oceanul Indian.  În această răscruce de drumuri comerciale s­au născut, dezvoltat şi înfruntat regate, imperii şi diverse civilizaţii.

ebraică

Istoria medicinei (IV) – Medicina ebraică

În ciuda numeroaselor calamnităţi naturale, invazii continue ale triburilor nomade, ale unei faune feroce, civilizaţia ebraică s­a constituit şi a durat timp de 14 secole. Unele dintre credinţele evreilor erau preluate de la vechile culturi mesopotamiene, printre care şi convingerea că boala este o pedeapsă dată de zei. Tot de la mesopotamieni a fost preluată şi regula izolării bolnavilor, inclusiv a celor morţi, care reprezentau o sursă pentru transmiterea sufletului. 

egipteană

Istoria medicinei (III) – Medicina egipteană

Bogăţia Egiptului se datoreşte Nilului, dar şi creativităţii populaţiei care trăieşte aici. Egiptul este una dintre cele mai vechi ţări din lume, învăluită într­-un mister, care a stârnit în permanenţă un interes deosebit. Este o ţară recunoscută ca fiind izvorul civilizaţiilor clasice, de care suntem în oarecare măsură dependenţi şi astăzi. Egiptul a fost marea răspântie comercială, politică, spirituală, timp de aproape patru milenii înainte de Hristos.

Šišatovac

Mănăstirea Šišatovac şi românii

Mănăstirea Šišatovac se găseşte în satul Ležimir, de lângă pârâul Remeta, la poalele de sud-est ale muntelui Fruška gora. Este o sfântă valoare a poporului sârb, dar şi a poporului român, fiindcă a fost mausoleul mai multor nobili ofiţeri sârbi, dar şi macedoromâni (aromâni) şi români, viteji aristocraţi care au venit la rugămintea despoţilor sârbi, pentru a-i ajuta să-şi formeze ţara, pierdută după bătălia cu turcii de la Câmpia Mierlei, în anul 1389.