Europa

Europa, pământ românesc

Europa, pământ românesc. Prin voia Ziditorului, românii au fost blagosloviți cu o țară minunată, desprinsă parcă din povești. În centru, munții alcătuiesc un arc, iar piscurile lor se avântă, plini de cutezanță, spre cer. Urmează o zonă deluroasă, acoperită de codri, pășuni și livezi, unde bogăția florei si a faunei înmănunchează cam toată „zestrea” Europei și – în sfârșit – câmpiile, în Moldova și Muntenia, până la bătrânul Danubiu.

György

Nógrádi György – în anii următori trei mari conflicte în Europa

Nógrádi György este secretarul general al Clubul de la Roma – filiala Ungaria, organizaţie compusă din oameni de ştiinţă, economişti, oameni de afaceri, înalţi funcţionari publici, şefi de stat şi foşti şefi de stat, care au ca scop să supună atenţiei întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei.

Vârșeț

Activitatea muzical-românească din Vârșeț în pericol

Orașul Vârșeț a fost dintotdeauna la răscrucea drumurilor comerciale care făceau legătura între centrele europene importante. Aceasta a făcut ca de-a lungul vremii, aici să poposească diverși oaspeți mai mult sau mai puțin așteptați. Colonizările masive în mai multe rânduri, fie ele planificate, fie spontane, au făcut ca orașul să devină un centru în care s-au împletit culturi, tradiții și religii diferite.

Quo Vadis, Basarabia?

Perspectivele Ucrainei devin mult mai clare, în special, după ultima cuvântare a preşedintelui ucrainean P. Poroşenko legată de obţinerea regimului liberalizat de vize ucrainenilor, în care liderul ucrainean prin versurile lui M. Lermontov „Proşceai nemîtaia Rossia (Adio, Rusie nespălată)” a dat un ultim semnal clar Rusiei. Basarabia însă, acest colţ de ţară atât de prost guvernat, aidoma unei corăbii naufragiate fără cârmaci, mai oscilează încă între est şi vest, între ţărmul rusesc şi cel european.

Fiecare ţară are Evreii ce merită 1/2

În ziarul „Tricolorul” din zilele de 13 şi 14 iulie 2007, a apărut un articol „Evreii noştri  – fiecare ţară are parte de evreii pe care îi merită”, semnat de prof. univ. Ion Coja. Citind acest articol , am rămas mai mult decât mirat, din cauza titlului articolului, „Fiecare ţară are Evreii ce merită”, expresie pe care au lansat-o evreii cu secole în urmă.

Teatru de marionete în stil româno-ungar

E extrem de frustrant să fii ani de zile, chiar aproape timp de trei decenii, cea mai mică şi neînsemnată piesă dintr-un teatru de marionete. Pe scena politicului româno-maghiar, românii din Ungaria de azi, şi mă refer doar la comunitatea istorică românească, joacă rolul şoricelului cel prostuţ, care este şi el un personaj din piesă, pentru că Autorul aşa a vrut, dar este şi cel care îi deranjează, îi incomodează cel mai mult pe ceilalţi actori.

Cultura minoritară și/sau majoritară?

Fiind născut în Banatul iugoslav şi aparţinând minorităţii româneşti, am fost şi eu considerat scriitor minoritar. În Suedia sunt considerat scriitor emigrant, exilat. în România străin, de obicei sunt prezentat ca „scriitor român de origine sârbă”, ca „român de naţiolitate sârbă”, „scriitor suedez de limbă română”. Deci, numai român – nu.