Eminescu și partidul secret ,,Societatea Carpaţii” 2/2

Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucureşti, îl însărcinase pe F. Lauchman în acest sens: ,,Eminescu este în permanenţă urmărit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observaţie mişcarea “iridentă” a ardelenilor din Bucureşti şi ale cărui rapoarte sunt astăzi cunoscute”. O notă informativă a baronului von Mayr denunţă articolul lui Eminescu din “Timpul”, privitor la expansiunea catolicismului în România.

Mihai Eminescu, copilăria și adolescența

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850. Tatăl, Gheorghe Eminovici, era mic boier cu intenții bune față de copii, dorind să-i trimită la studii în străinătate, dar nu a reușit să își apropie odraslele, fiind un autoritar de modă veche. Mai blândă și miloasă, Raluca, soția boierului Eminovici, va fi mai apropiată de copii.

Lumina stelei ce-a murit…

În zorii zilei de joi, 15 iunie 1889, se stingea, într−un sanatoriu de pe strada Plantelor, din Bucureşti, ros de boală şi de mizerie, Mihai Eminescu, luceafărul poeziei româneşti. De atunci, ceea ce a preconizat genialul poet, se întâmplă cu forţa şi ritmicitatea unui răsărit de soare:

Aspazia Kaplarska, femeia misterioasă din viața lui Eminescu

În timpul șederii sale la Horecea Urbană, Mihai Eminescu n−a rămas nici o singură noapte în casa Aglaiei, ci și-a căutat loc de odihnă în apartamentul amicei sale din tinerețe Aspazia Kaplarska, la fel membră a Societății „Armonia”. Ce rol a jucat această femeie în viața Luceafărului poeziei noastre, rămâne un mister!

Soarta cruntă a familiei Eminescu

Familia căminarului Ghorghe Eminovici, un personaj cu origine ţărănească, a fost numeroasă. Gheorghe Eminovici a avut cu Raluca Iuraşcu, fiică de boier din ţinutul Joldeşti, judeţul Botoşani, nu mai puţin de 11 copii, trei fete şi opt băieţi. Aceştia au copilărit la Ipoteşti, acolo unde căminarul avea proprietăţi, dar şi în municipiul Botoşani, în casa acestuia din actualul centru al oraşului. Mihai Eminescu era cel de-al şaptelea copil, născut la 15 ianuarie 1850, într-o casă din municipiul Botoşani.

Sărbătoarea primăverii la românii din Serbia

În pitoreasca localitate Coștei, un focar de răspândire a culturii, tradiției și obiceiurilor românești din Serbia, marți,1 martie a.c. a derulat Festivalul  Mărțișorului organizat de Asociația de intetes obștesc „Românii Independenți din Serbia” (RIS), S. C. „Eminescu” și Asociația „Pentru Un Vârșeț mai Bun”.