Teatru de marionete în stil româno-ungar

E extrem de frustrant să fii ani de zile, chiar aproape timp de trei decenii, cea mai mică şi neînsemnată piesă dintr-un teatru de marionete. Pe scena politicului româno-maghiar, românii din Ungaria de azi, şi mă refer doar la comunitatea istorică românească, joacă rolul şoricelului cel prostuţ, care este şi el un personaj din piesă, pentru că Autorul aşa a vrut, dar este şi cel care îi deranjează, îi incomodează cel mai mult pe ceilalţi actori.

Deportarea bănățenilor în Bărăgan

În noaptea de 17-18 iunie 1951, de Rusalii, a fost pusă în mişcare cea mai amplă și criminală acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, întreprinsă în 1945, când peste 33.000 șvabi bănățeni (dintre cei peste 70.000 de deportați) au fost ridicați de la casele lor între 14 și 16 ianuarie 1945.

Nicolincenii înrolați în Regimentul de graniță germano-bănățean

După războiul austro-turc 1716-1718, prin pacea de la Požarevac (Pojarevaţ), Banatul a aparţinut imperiului Austriac. La propunerea contelui Eugen de Savoia, care a pledat ca Banatul să nu fie cedat Ungariei ci să fie organizat ca o provincie imperială aparte, Banatul a fost administrativ împărţit în 11 districturi, ca în 1724 contele Mersi să aducă legea „ Normele pentru miliţia populară din Banat”.

În ce mod a fost trasată granița româno-sârbă în 1919-1920

În cazul Banatului, profitând și de intransigența lui Ionel Brătianu, care nu dorea să discute nicio variantă a împărțirii acestuia între România și Serbia, puterile occidentale au trasat o graniță extrem de dureroasă prin mijlocul acestei regiuni, până atunci perfect unitară din punct de vedere economic, social sau cultural.