bombardarea

Astăzi, înainte cu 20 de ani, a început bombardarea NATO a Republicii Federale Iugoslavia

După ce Adunarea Serbiei a confirmat că nu acceptă decizia privind alocarea trupelor străine pe teritoriul Kosovo și Metohia, sugerând că forțele Națiunilor Unite să monitorizeze soluționarea păcii în Kosovo, la 24 martie 1999, NATO a lansat atacuri aeriene cu rachete de croazieră și aviație în mai multe locuri în Serbia și Muntenegru.

Mass media la românii din Voivodina 5/20

După pacea de la Versailes din 1920 și împărțirea Banatului (cel de sud-vest revine noului Regat SCS) românii de pe meleagurile Banatului iugoslav trec din nou printr-o perioadă de grea încercare, fiind privați, mai ales în primii ani de funcționare a noului stat, de cele mai elementare drepturi.

Dezvăluiri despre planul secret al lui Iosif Broz Tito!

Cine știe ce soarta ar fi avut Iugoslavia dacă s-ar fi făcut public din timp un plan mai puțin cunoscut al lui Iosif Broz Tito, se întreabă astâzi istorici dar și jurnaliști din spațiul fostei Iugoslavii. Unii istorici cred că Tito a dorit o Iugoslavie mai mare, mai puternic, nu doar o putere regională, ci și chiar una de talie mondială susțin mediile precum express.hr, ba.n1info.com, dnevno24.com și blic.rs.

Spicuiri de la Înființarea Partidului Român din Iugoslavia interbelică

 Marea adunare de constituire sau Congresul pentru înfiinţarea Partidului Român din Banatul sârbesc (Iugoslavia) a fost organizată pe data de 10 februarie 1923 la Alibunar. La această adunare au fost prezenţi 500 de delegaţi din peste 30 de localităţi cu populaţie românească.

Inele, sârma ghimpată şi forintul de cupru

Purtat de mână de tatăl meu trecurăm podul din lemn de peste Căraş. Podul din beton era distrus în Primul război mondial. Am parcurs Pădurea Mare şi am ajuns la frontieră. La câţiva metri de frontieră observasem nişte oameni înbrăcaţi în uniforme. Astfel de uniforme mai văzusem eu la vârsta mea de şapte ani, dar cei care le purtau mergeau pe cai, cu câini şi mâncau ciocolată.

Deportarea bănățenilor în Bărăgan

În noaptea de 17-18 iunie 1951, de Rusalii, a fost pusă în mişcare cea mai amplă și criminală acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, întreprinsă în 1945, când peste 33.000 șvabi bănățeni (dintre cei peste 70.000 de deportați) au fost ridicați de la casele lor între 14 și 16 ianuarie 1945.

Jovanka Broz (1)

Jovanka Broz (născută Budisavljevici), a văzut lumina zilei la 7 decembrie 1924, în localitatea Pecane din zona Lika a Croaţiei, areal locuit în acea perioadă în bună parte de etnici sârbi, ea însăşi fiind de naţionalitate sârbă. Jovanka a făcut primii paşi pe scena istoriei odată cu înrolarea în mişcarea de partizani condusă de Tito, care a luptat cu succes împotriva ocupaţiei Axei şi a colaboraţioniştilor locali şi a reuşit să refacă unitatea iugoslavă.

Cum s-a stricat prietenia dintre România si Iugoslavia (II)

În folclor circula și acum vorba că România are doar doi vecini buni: Serbia (fosta Iugoslavie) și… Marea Neagră. Cele două țări nu au purtat niciodată războaie una împotriva celeilalte, ceea ce a constituit un bun exemplu pentru restul Europei. Prietenia aceasta a fost sprijinită de simțămintele celor două popoare, nefiind deci necesare eforturi diplomatice deosebite.