Bănci

Bănci românești din Banatul Sârbesc (1893 – 1941)

În viaţa economică a românilor din Banatul Sârbesc instituţiile de credit şi economii, denumite popular “bănci româneşti” au jucat un rol aparte. Era firesc, întrucât majoritatea românilor de aici, mai bine de 90%, trăiau din agricultură, dar se resimţea o acută lipsă de capital pentru dezvoltarea şi modernizarea acestei ramuri economice.

Vârșeț

Activitatea muzical-românească din Vârșeț în pericol

Orașul Vârșeț a fost dintotdeauna la răscrucea drumurilor comerciale care făceau legătura între centrele europene importante. Aceasta a făcut ca de-a lungul vremii, aici să poposească diverși oaspeți mai mult sau mai puțin așteptați. Colonizările masive în mai multe rânduri, fie ele planificate, fie spontane, au făcut ca orașul să devină un centru în care s-au împletit culturi, tradiții și religii diferite.

Primăvara românească la Coștei

Primavara românească, cu flori, muzică, culori și bineînțeles Mărțișoare, se așterne și pe meleagurile  românești din Serbia. La inițiativa organizației de interes obștesc „Românii Independenți din Serbia” (RIS) în parteneriat cu S.C.A. „Eminescu” din Coștei și Asociația civică „Pentru un Vârșeț mai Bun”, pentru prima oară românii din Serbia organizează Festivalul Mărțișorului – Coștei   2016, pe 1 Martie, ziua în care Mărțișorul vestește venirea unei noi primăveri, un simbol al dragostei, recunoștinței și respectului față de cei dragi și apropiați.

Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (1)

Muzica instrumentală a bănăţenilor s-a dezvoltat în concordanţă cu instrumentele prin intermediul cărora interpreţii îşi exprimau creaţiile artistice. În secolul XIX un rol predominant în viaţa muzicală îl deţineau tarafurile lăutăreşti, dar sub influenţa fanfarelor militare la începutul secolului XX apare o nouă formă de manifestare artistică – fanfara sătească. Pornind în această ordine de idei, la Coştei, în anul 1910, a fost înfiinţată prima fanfară românească din Banatul Sârbesc.

Câteva menționări ale alibunărenilor în presa de altădată

Localitatea Alibunar juca din timpuri foarte îndepărtate un rol însemnat, atât pe plan regional, dar și mai larg. Conform unor date, aici s-ar fi găsit într-o anumită perioadă reședința lui Atila, regele hunilor (secolul al V-lea e.n.).

Nevoia de voință adevărată în salvarea creației culturale a românilor din Vârșeț

Orașul Vârșeț a fost dintotdeauna la răscrucea drumurilor comerciale care făceau legătura între centrele europene importante. Aceasta a făcut ca de-a lungul vremii, aici să poposească diverși oaspeți mai mult sau mai puțin așteptați. Colonizările masive în mai multe rânduri, fie ele planificate, fie spontane, au făcut ca orașul să devină un centru în care s-au împletit culturi, tradiții și religii diferite.