Cărașul

Cărașul, eterna poveste

Cărașul este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat din România și Serbia, afluent al Dunării.  În slavă „Kras“ însemnează calcar, râul traversând o importantă zonă carstică a judeţului. Există şi varianta etimologiei turcă, în limba turcă – kara, înseamnă negru. Dacii îl denumeau Upa, iar în perioada romană râul se numea Apo.

Marin Gașpăr – ”responsabilul artistic” al multor publicații românești din Serbia

Chiar dacă a absolvit cu succes Facultatea de Economie și Comerț din cadrul Universității ”Mihai Eminescu” din Timișoara, pasiunea pentru informatică și calculatoare l-a determinat să se perfecționeze în acest domeniu, devenind unul dintre cei mai cunoscuți tehnoredactori din cadrul minorității române de pe aceste meleaguri, și nu numai. Un număr impozant de cărți, reviste, broșuri… se leagă de numele lui.  Pe lângă tehnoredactare, Marin Gașpăr publică în presa românească din Serbia și România articole cu referință la cultura, identitatea și spiritualitate românească.

”Drumul mătăsii” vârșețene

Maria Terezia, ultimul conducător al dinastiei de Habsburg, înainte cu două secole și jumătate a dat ordin prin care tânărul cuplu din Vârșeț, imediat după căsătorie, ca simbol al iubirii eterne, trebuia să planteze doi duzi albi pe drumul spre Biserica Albă, contribuind astfel la dezvoltarea sericiculturii.

Sărbătoarea primăverii la românii din Serbia

În pitoreasca localitate Coștei, un focar de răspândire a culturii, tradiției și obiceiurilor românești din Serbia, marți,1 martie a.c. a derulat Festivalul  Mărțișorului organizat de Asociația de intetes obștesc „Românii Independenți din Serbia” (RIS), S. C. „Eminescu” și Asociația „Pentru Un Vârșeț mai Bun”.

Calvarul ridicării bisericii din Coștei

Credincioșii din Comuna Coștei au hotărât să doneze satului Petrila (din județul Caraș-Severin) biserica lor din lemn, în locul căreia coșteienii și-au zidit o biserică nouă. Biserica de lemn a fost demolată la Coștei și transportată cu carele cu boi la Petrila.