Novac

Originile lui Baba Novac

În 1970, atât Orșova Veche, cât și orașul cetate Poreč (Poreci) au dispărut de pe fața pământului, fiind înghițite de apele Dunării, fluviul pus la treabă de nevoia uriașă de energie a două state vecine, România și Iugoslavia. Există, totuși și o mică diferență: Poreč devine Donji Milanovac după strămutare. De aici provine marele general al lui Mihai Viteazul, haiducul Baba Novac.

Șelimbăr

Bătălia de la Șelimbăr, 1599

Bătălia de la Șelimbăr (germană Schellenberg) a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.

Românii aveau conștiință de neam în secolul al XVI-lea

Unul dintre puținii intelectuali români care își exprimă punctele de vedere fără patimă, întotdeauna însoțit de argumente, este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, academicianul Ioan Aurel Pop, considerat unul dintre cărturarii de frunte ai României contemporane.

Cine a unit prima dată Țările Române?

  Ce nu se prea știe este faptul că Unirea lui Mihai Viteazul nu a fost prima ci… a treia în decurs de numai 50 de ani. Frământată jumătate de secol! Cine să fi fost primul? Un român, un ungur, un rus, un polonez, un turc… cineva de aproape? Ei bine, nu. Primul care a unit cele trei țări românești a fost… un italian.

Baba Novac, legendarul haiduc sârb, din oastea lui Mihai Viteazul

Prima întâlnire dintre Mihai Viteazul și Baba Novac, a avut loc undeva în zona Vârșețului, unde conform mărturiilor rămase din epocă, pe la ora prânzului, Mihai, însoțit de căpitanul Marza, s-a întâlnit cu Baba Novac, ce era însoțit de către banul Sava, căpitanul Dochian și cneazul Dușan.

Vlahii – ucigașii de Vikingi

Faima de războinici neînfricați și îndemânatici pe care au avut-o strămoșii noștri este prezentată de cronicile isorice nu numai în legătură cu faptele geto-dacilor, ci și cu urmașii lor, cei care au purtat după accea numele de vlahi… Într-un articol foarte interesant, scris pentru ziarul Adevărul de Cosmin Zamfirache, descoperim că, în epoci diferite, strămoșii noștri au fost mai mult decât o populație rurală de păstori și agricultori.

Unde au dispărut coroanele voievozilor români? (2)

În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe. Preţioasele podoabe care încununau fruntea domnitorilor la încoronare au dispărut fără urmă.

Românii din Dacia Ripensis

Când întâlnește Carpații, Dunărea este, după aprecierea lui George Vâlsan, „o simplă vale de eroziune, îngustă (…). Carpații nu se opresc la Dunăre, ci la Timoc”. Și totuși, românii, deși sunt așezați dintotdeauna pe ambele maluri ale fluviului, s-au lăsat orbiți de ideea „hotarelor naturale”, susținând și în 1919, la Conferința de Pace de la Paris, ideea așezării graniței pe Dunăre, care, după cum observa N. A. Constantinescu (apropiat colaborator al lui Iorga), e astfel „singurul dintre marile fluvii ale lumii care a primit rolul de hotar politic”.