Mass media la românii din Voivodina 5/20

După pacea de la Versailes din 1920 și împărțirea Banatului (cel de sud-vest revine noului Regat SCS) românii de pe meleagurile Banatului iugoslav trec din nou printr-o perioadă de grea încercare, fiind privați, mai ales în primii ani de funcționare a noului stat, de cele mai elementare drepturi.

Un episod premergător apariției ziarului ”Nădejdea” din Vârșeț

Un Comitet de iniţiativă ad−hoc constituit, a lansat la Coştei, la 27 martie 1927, un apel către românii din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, ce avea trei subtitluri extrem de sugestive: »Pentru organizarea tuturor românilor«, »Care este politica reală a românilor?« şi »Necesitatea apariţiei unui ziar românesc«. Documentul este în ahiva episcopiei Caransebeş şi nu este inventariat.

Câteva menționări ale alibunărenilor în presa de altădată

Localitatea Alibunar juca din timpuri foarte îndepărtate un rol însemnat, atât pe plan regional, dar și mai larg. Conform unor date, aici s-ar fi găsit într-o anumită perioadă reședința lui Atila, regele hunilor (secolul al V-lea e.n.).

Prima generație de elevi ai Liceului român din Vârșeț

Ziarul „Nădejdea” din anul l942 a publicat un articol amplu „În jurul unei agape” semnat de George Pălăgeșu, profesor al Liceului român din Vârșeț, articol care a avut ecou în întreg Banatul. În vara acelui an, l4 elevi români bănățeni și-au luat cu succes bacalaureatul /matura mare/ la Liceul român din Vârșeț, ei făcând parte din prima generație de elevi ai acestei prestigioase instituții, nou înfințată.

Presa românească apărută la Vârșeț

De-a lungul timpului, la Vârșeț apare un însemnat număr de ziare în limba română. Primul ziar românesc care apare la Vârșeț (redacția la început fiind la Coștei) este Opinca, care apare cu regularitate un an, iar apoi, după pauze lungi, se reeditează având un total de 22 de numere. Redactori au fost: învățătorul P. Bizerea și P. Rămneanțu iar ziarul debutează pe 24 noiembrie 1918.