Vorbarul

Vorbarul dialectelor româneşti vorbite ca limbă maternă de rumân’ii din Serbia răsăriteană

Vlaški jezik (limba rumân’ască) este denumirea populară sârbească a dialectelor româneşti vorbite ca limbă maternă de rumân’ii din Serbia răsăriteană. Aceste dialecte nu reprezintă o limbă de sine stătătoare decât în sens etno- sau sociolingvistic, nu şi dacă recurgem la criteriile ştiinţifice lingvistice după care sunt categorizate limbile literare contemporane şi dialectele acestora.

Formarea poporului român 11/15

Afirmaţia că toţi daco−romanii au trecut la Sud de Dunăre odată cu retragerea aureliană din 271, o găsim la Flavius Vopicus care spune “văzând că Iliricum este devastat şi Moesia Ruinată, Aurelian părăseşte provincia întemeiată de Traian spre Dunăre (Dacia), pierzând speranţa de a o mai putea menţine, retrăgând din ea armata şi pe provinciali; oamenii luaţi de acolo i−a aşezat în Moesia şi a numit noua provincie “Dacia sa” care acum desparte cele două Moesii.

Palate ale vlahilor de odinioară în vechiul Kotor, Muntenegru

Temeliile orașului Cetinje, vatra sfântă a muntenegrenilor, au fost puse, potrivit documentelor istorice păstrate în Arhiva din Dubrovnik, de vechii vlahi, care, din păcate, au fost alungați de principele muntenegrean Ivan Crnojević, socrul Cneazului vlah Radu, care domnea aceste ținuturi.

De la Nistru pân` la Tisa…

Într-adevăr nu există sat sârbesc cercetat de Erdelianovici (între anii 1922 şi 1928), în care el să nu fi întâlnit nume româneşti, care atestau, indirect, prezenţa – în trecut sau chiar după anul 1920 – a românilor în localităţile respective. Uneori, Erdelianovici însuşi, care nu poate fi nici măcar bănuit, nici acuzat de sentimente filo-române, recunoaşte această realitate. Iată câteva exemple în acest sens:

Festivalul de Paște la Malainița

Marți, 3 mai 2016, a avut loc la Malainiţa Festivalul de Paște al românilor din Timoc, eveniment cu tradiție organizat în parteneriat de asociaţii reprezentative ale românilor din Timoc, sub patronajul Protopopiatului Ortodox Român din Timoc, şi sprijinit și în acest an de Institutul Cultural Român.

Cultura (a)română din Serbia în context european

Printre alte apariţii editoriale ale anului 2015, volumul Cultura (a)română din Serbia în context european, ocupă un loc aparte prin caracterul ei special: acela de a aduce în atenţie fenomenele culturale ale românilor din Serbia şi ale aromânilor din sudul ei. Cartea are două părţi, una care se referă la cultura şi literatura română din Voivodina şi cea de a doua, care se referă la cultura aromânilor din sudul Serbiei.