Ingredientele periculoase în alimentație

Nov 15, 2015

Aditivii alimentari pot provoca o serie de afecţiuni, iar printre cei mai periculoşi sunt  nitritul de sodiu,  uleiurile vegetale hidrogenate şi excitotoxinele

E-urile sunt acei aditivi alimentari cu rol de îndulcitori, coloranţi, emulgatori, conservanţi. Numeroase organisme internaţionale de sănătatate au tras semnale de alarmă serioase cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungată sau improprie poate duce, în timp, la formarea unor afecţiuni grave, care nu mai pot fi tratate, scrie libertatea.rs. Există o serie de ingrediente alimentare extrem de periculoase de care ar trebui să ne ferim atunci când mergem la cumpărături: E 123, E 131, E 211, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 239, E 621, E 950, E 951, E 954, scrie românialiberă.ro Ele pot provoca boli de inimă, migrene, obezitate, dependenţă de dulciuri, diabet, osteoporoză, cancer de colon, afecţiuni pulmonare şi malformaţii la nou-născuţi.

Cei mai nocivi aditivi sunt nitriţii, care provin, de fapt, din nitraţi şi au rolul de a colora frumos carnea şi de a o conserva cât mai mai multă vreme. Fosfaţii şi polifosfacţii sunt agenţi de gelifiere, stabilizatori şi substanţe de îngroşare, care au rolul de a lega carnea din mezel şi mai mult pentru că reţin apa, măresc şi cantitatea de carne. Un aditiv pe care producătorii îl folosesc ilegal şi destul de frecvent în mezeluri, fără să fie sancţionaţi, este amidonul modificat. Şi monoglutamatul de sodiu (E 621) este extrem de neurotoxic și provoacă dependență. El are rolul de potența gustul cărnii de porc. Trei dintre cele mai periculoase ingrediente descoperite în alimentaţie sunt: Nitritul de sodiu (aditivul alimentar E 250) –  conservantul chimic cu cel mai mare potenţial cancerigen, care se foloseşte pentru a conserva şi colora în roşu carnea. El se poate combina cu substanţe chimice din stomac, dând naştere la nitrosamina. Nitritul de sodiu se găseşte în special în carnea procesată, mezeluri afumate, simple, uscate, cârnaţi, hot-dog, pateu de ficat, specialităţi sau produse din peşte. Potrivit specialiştilor, acest aditiv poate interacţiona cu hemoglobina şi de aceea a fost interzis în alimentaţia copiilor sub şase luni. Pentru persoanele adulte, doza zilnică admisă este de 0,06 mg/kg corp. Nu trebuie să uităm că nitraţii se pot găsi şi în apa potabilă sau în legumele şi fructele pe care le cumpărăm. Din punct de vedere medical, însă, nitritul de sodiu este utilizat în tratamentul intoxicaţiei cu cianură, dar şi pentru protecţia şi conservarea ţesuturilor şi a funcţiei organelor după infarctul miocardic, intervenţiile chirurgicale abdominale laborioase şi după transplantul de organe,  mecanismul de acţiune fiind legat de conversia nitritului în oxid nitric. Uleiurile vegetale hidrogenate (,,grăsimile din plastic”) sunt adevărate bombe cu radicali liberi care explodează în momentul în care la consumaţi. Acestea includ margarina, sosurile îmbuteliate pentru salate, uleiurile de gătit, cremele fără lapte. Deoarece temperatura înaltă accelerează procesul de oxidare, toate alimentele îndelung ţinute pe foc au un conţinut deosebit de ridicat de radicali liberi. Oamenii de ştiinţă avertizează că oxidarea grăsimilor în organismul uman este principala cauză a patologiei celulare asociate proceseului de îmbătrânire şi se asociază cu diverse boli, între care cele cardiovasculare şi nutriţionale. Excitotoxinele – monoglutamat de sodiu, acid aspartic etc – sunt substanţe toxice care lezează sistemul nervos, producând dependenţă (provoacă acea nevoie compulsivă de a consuma produsul). Excitotoxinele sunt substanţe chimice care suprastimulează celulele nervoase, ,,arzându-le”. Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz este pierderea temporară a memoriei. Substanţele cele mai periculoase sunt aspartamul, care conţine acidul aspartic şi fenilanina, iar glutamatul monosodic se foloseşte în cantităţi uriaşe în majoritatea produselor alimentare prelucrate. Simptomele comune întâlnite atât la aspartam, cât şi la glutamat sunt de natură cardiacă   (artmie, tahicardie, angina pectorală, scăderea tensiunii), gastrointestinală (diaree, greaţă/vomă, crampe, hemoroizi), respiratorii (astm, respiraţie insuficientă, dureri în piept, iritarea nasului), neurologice (depresie, modificări de comportament, migrene, ameþealã, confuzie mentalã, somnolenþã, pierderi de memorie), vizuale, dermatologice (crăpături, mâncărimi, leziuni bucale, cearcăne etc).