Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor României în Serbia

Nov 20, 2015

Deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Mişcării Populare, a atras atenţia vineri asupra nerespectării de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles în martie 2012.

Aflat în Serbia împreună cu o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Eugen Tomac a afirmat că România trebuie să informeze de urgenţă statele Uniunii Europene vizavi de această situaţie. Declaraţiile au fost făcute după o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei pentru diasporă şi sârbii din regiune, ai Comisiei pentru politică externă şi ai Grupului parlamentar de prietenie cu România din Adunarea Națională a Serbiei, precum şi cu Preşedintele Comisiei mixte privind protecția minorităților între Serbia și România, domnul Zoran Mašić, secretar de stat în Ministerul Educației din Serbia, scrie rgnpress.ro. „Din păcate, am constatat, în urma unor discuţii îndelungate şi intense, că Serbia menţine aceeaşi linie rigidă în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles în anul 2012. Atunci, România a condiționat votul său pentru parcursul european al Serbiei tocmai de acest protocol, care reglementează cadrul juridic privind minoritățile naționale din Serbia și România. În acest moment, acordul nu este respectat de către partea sârbă. De aceea, România trebuie să informeze de urgenţă statele Uniunii Europene cu privire la această situaţie. Avem obligaţia de a insista ca protocolul să fie pus în aplicare", a spus Eugen Tomac. Preşedintele executiv al Mişcării Populare a menţionat că „solicitările României, în relaţia cu Serbia, sunt aceleași de ani de zile: învățământ în limba română pentru toți copiii care vorbesc această limbă, indiferent că se numesc români sau vlahi; recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, nu doar în Voivodina; emisiuni în limba română la posturile de radio și televiziune din regiune pentru românii din Valea Timocului". Deputatul Eugen Tomac şi-a exprimat regretul şi indignarea cu privire la faptul că „Serbia, deşi are cadrul juridic necesar pentru a soluționa problema românilor din Valea Timocului, nu dorește acest lucru, menținând, în mod artificial, conceptul de identitate vlahă". „Nu putem tolera ca românii din Valea Timocului să fie lipsiţi de drepturile lor fireşti: şcoală, Biserică şi presă în limba română. Deşi ne lovim de rigiditatea autorităţilor sârbe, dialogul trebuie să continue. Sper ca în cel mai scurt timp să revin la Belgrad cu soluții pentru a debloca acest cerc pe care autorităţile sârbe l-au creat în mod voit, menținând comunitatea română divizată", a conchis preşedintele executiv al Mişcării Populare. După această serie de discuții, am concluzionat trei lucruri.

1. Serbia are cadrul juridic necesar pentru a soluționa problema românilor din Valea Timocului, dar nu dorește acest lucru.
2. Se menține artificial conceptul de identitate vlahă, deși toți vlahii sunt conștienți că vorbesc limba română și că nu există nicio diferență între vlahi și români.
3. S-a mers prea departe cu încercarea de a standardiza graiul vlah. Au mai încercat și alții la est de Prut, dar n-au reușit. Acest dialog trebuie continuat și sper ca în cel mai scurt timp să revin la Belgrad cu soluții pentru a debloca acest cerc pe care autorităţile sârbe l-au creat în mod voit, menținând comunitatea română divizată.