Albania - miracol economic

Jan 06, 2016

SUA – cel mai puternic stat capitalist, ar putea lua lecţii de economie de piaţă de la mica ţară balcanică Albania, care timp de decenii s-a zvârcolit sub cruda dictatură stalinistă si apoi mulți ani în haos mafiot.

Astăzi Albania are cea mai promiţătoare economie din Europa, în ultimii ani a fost singura economie din Europa care a crescut. Cel care s-a exprimat astfel este Steve Forbes, editorul şef şi proprietarul faimoasei publicaţii cu acelaşi nume fondată în 1917 la New York şi care este un etalon în ceea ce priveşte analizele economice şi policite din lume întreagă. Primul ministru al Albaniei Sali Berisha, a fost invitat in birourile Forbes pentru a prezenta cifre si informatii despre miracolul numit Albania. Când au scăpat de comunişti, în 1992, venitul pe cap de locuitor era de doar 200 de dolari. Astăzi (2011), acesta a atins deja pragul de 4.000$, fapt ce poate fi socotit un miracol. În ultimii trei ani, Albania a depăşit ţari precum Ucraina (3.000$ pe cap de locuitor) şi Moldova (1.600$). România cu 8.666$ pe cap de locuitor este încă departe, dar specialiştii Forbes insistă pe creşterea spectaculoasă a economiei albaneze, iar noi apreciem economia românească în regres. Cum a fost posibilă o asemenea minune? De ce Albania a decolat pur şi simplu în plină criză mondială, iar România, care a beneficiat de zece ani de creştere, s-a prăbuşit inexplicabil? Cu ajutorul celor de la Forbes care au prezentat în detaliu strategia economică a albanezilor, am descoperit punctele care fac diferenţa: •    În Albania există o taxă unică de impozitare. De numai 10%!! Şi atentie aceasta taxă de numai 10% este atât pe veniturile personale cât şi pe cele din afaceri. •    Albanezii plătesc un singur impozit pe salarii care s-a micşorat din 2010, de la 35% la 15%. În România pentru un salariu de 1.000 de lei angajatul şi angajatorul mai plătesc către stat încă 680 de lei. În Albania taxa perceputa de stat este de doar 150 la 1000. Asta evident contribuie pe de o parte la creşterea consumului, pe de alta parte la dinamizarea activităţilor economice, la lărgirea bazei de impozitare şi nu în ultimul rând, la eliminarea muncii la negru, la dimininuarea evaziunii fiscale. •    În Albania TVA-ul este de 10%. În Romania TVA-ul este de 24%, unul dintre cele mai mari din Europa. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că limita maximă admisă în Uniunea Europeană este de 25%. Asta deşi este deplin demonstrat că statele care se duc cu TVA-ul în sus pierd bani la buget, iar cele care reduc TVA-ul câştigă bani la buget. Pare un paradox, dar nu este. De fapt TVA-ul redus, ca şi impozitele reduse pentru firme şi salarii lărgesc baza de impozitare. Colectezi mai puţin de la mai mulţi şi, în final, bugetul de venituri al statului devine mai mare. •    În Albania, mai mult de 70% din mărfurile care se comercializeză pe piaţă sunt -obligativitate prin lege!- de producţie internă, mai cu seamă produsele agricole. În România procentul este din păcate exact invers. •    În 2008, guvernul de la Tirana a iniţiat o lege care impune ca toate construcţiile noi, locuinţe, sedii administrative, inclusiv staţiile de benzină, să aibă incluse echipamente ce folosesc energii regenerabile: panouri solar-termale, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, instalatii eoliene etc. •    În Albania, sistemul judiciar este independent, independenţa este garantată. În Romania sistemul judiciar este dependent, subordonat preşedintelui, primului-ministru, ministrului Justitiei, politicienilor, dar mai ales banului. •    Guvernul, în Albania, a rezolvat definitiv problema proprietăţii. Ceea ce a fost de restituit s-a restituit şi o lege specială garantează acum toate drepturile derivând din calitatea de proprietar.

Autostrada Durres - Kukes, Albania

Mulţi susţin că ex-premierul Emil Boc şi, mai ales, preşedintele Traian Băsescu, au mers prea mult pe mâna contabilului Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România. Albania nu a recurs la sprijinul FMI. În plus, Albania nu este membră a Uniunii Europene. Şi dacă nu credeţi în miracolul albanez, vă invit să vedeţi cum se construiesc acolo autostrăzile. În mai puţin de patru ani, Bechtel (companie americană angajată şi de români) a dat gata 170 de kilometri de autostradă. Linia de mare viteză de la portul albanez Durres până în Kosovo a costat un miliard de euro, patru benzi, 27 de poduri şi un tunel de 5,5 kilometri.

Sursa: aleximreh.wordpress.com