Unde au dispărut coroanele voievozilor români? (1)

Jan 14, 2016

În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe. Preţioasele podoabe care încununau fruntea domnitorilor la încoronare au dispărut fără urmă.

Totodată, în legătură cel puţin cu domnitorii Moldovei există şi numeroase mărturii documentare cu privire la existenţa unor coroane voievodale, bătute în pietre scumpe sau chiar plăci de diamant, podoabe care şi astăzi ar costa o avere, scrie vatra-daciei.ro.

Din toată aceste mărturii ale puterii şi autocraţiei voievozilor români, nu a mai rămas nimic. Mai precis, specialiştii arată că singura coroană voievodală, care se bănuieşte că a aparţinut lui Ioan Iacob Heraclidul, cunoscut drept Despot Vodă (1511-1563), se află într-un muzeu din Viena.

În rest, celelalte coroane, inclusiv cele ale lui Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun sau Vladislav Vlaicu au dispărut în mod misterios. ”În mormintele voievodale deschise până acum nu s-a găsit nicio coroană”, preciza academicianul Ştefan Gorovei. La un moment dat, istoricii s-au îndoit chiar de existenţa lor, bănuind că era vorba doar de reprezentări figurative pe pereţii bisericilor. Cei mai mulţi specialişti, dar şi cele mai multe documente atestă însă existenţa acestor coroane.

Portul coroanelor este documentat în primul rând de pictura bisericească. Voievozii întemeietori ai Moldovei, de exemplu, sunt reprezentanţi purtând coroane, inclusiv doamnele ţării, pe zidurile bisericii voievodale din Rădăuţi, din incinta mănăstirii Bogdana. Apoi la Argeş, există o frescă care îl prezintă pe întemeietorul dinastiei de voievozi munteni, Basarab I, purtând de asemenea o coroană aurită. Reprezentările continuă şi în cazul lui Mircea cel Bătrân la Cozia, unde are o frumoasă coroană, cu Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş sau Neagoe Basarab.

Mai mult decât atât, în cazurile lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Neagoe Basarab, toată familia regală este reprezentantă purtând coroane, inclusiv soţiile, fii şi fiicele. Dacă se putea bănuie că este vorba doar de canon bisericesc în cazul coroanelor, bijuteriile şi simbolurile de învestire sunt atestate şi de documente ale vremii. ”Cea mai veche ştire privind o asemenea coroană în Moldova datează din 1550; este vorba de coroana comandată de Iliaş al II lea Rareş bijutierilor braşoveni, în vederea organizării unei somptuoase încoronări la Suceava, interzisă, însă de turci”, preciza Ştefan Gorovei în lucrarea sa, ”Muşatinii”.

Ștefan cel Mare

Mărturiile continuă cu atestarea unei încoronări a lui Iacob Ieraclid, cunoscut drept Despot Vodă în 1562 cu două coroane. Informaţia este cu totul inedită, atestând existenţa a două coroane a Moldovei, una a Ţării de Sus şi celalaltă a Ţării de Jos.

Existenţa coroanelor pentru domniţe este atestată şi de o foaie de zestre din timpul lui Petru Şchiopul, unde figura drept moştenire o coroană voievodală de aur cu pietre preţioase, evaluată la fabuloasa sumă de 120.000 de aşpri, plus o coroniţă cu rubine pentru domniţa Maria, fiica lui Petru Şchiopul. Tot din foile de zestre aflăm că Ecaterina Korecki, fiica lui Ieremia Movilă, a primit moştenire de la tatăl său o coroană voievodală fabuloasă din plăci de diamant, în timp ce cealaltă fiică, Maria Potocki, primea alte două coroane de aur bătute cu pietre preţioase. Se bănuieşte că este vorba de coroane folosite de-a lungul timpului de voievozii Moldovei.

Foto: Voievodul Ștefan cel Mare și familia sa (pictură de la Voroneț)