Unde au dispărut coroanele voievozilor români? (2)

Jan 15, 2016

În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe. Preţioasele podoabe care încununau fruntea domnitorilor la încoronare au dispărut fără urmă.

Totodată, tradiţia confirmă apariţia coroanelor la voievozii români sub influenţa vecinilor cu o tradiţie monarhică mai îndelungată. În Moldova de exemplu circula povestea că prima coroană a fost purtată de Alexandru cel Bun (1400-1432), bunicul lui Ştefan cel Mare, primită în dar de la Ioan al VIII-lea Paleologul, împăratul bizantin. Acesta i-ar fi oferit şi mantia de purpură, dar şi titlul grecesc al ”despotului”, scrie vatra-daciei.ro.

Totodată, tradiţia confirmă apariţia coroanelor la voievozii români sub influenţa vecinilor cu o tradiţie monarhică mai îndelungată. În Moldova de exemplu circula povestea că prima coroană a fost purtată de Alexandru cel Bun (1400-1432), bunicul lui Ştefan cel Mare, primită în dar de la Ioan al VIII-lea Paleologul, împăratul bizantin. Acesta i-ar fi oferit şi mantia de purpură, dar şi titlul grecesc al ”despotului”. Cu toate acestea, istoricii arată că aceste coroane ale voievozilor Moldovei nu erau de inspiraţie bizantină, ci mai mult de modă poloneză sau vest-europeană, înalte şi drepte. ”S-a observat că nici după formă coroanele voievozilor noştri nu au origine bizantină, ci arată o influenţă apuseană. În cazul Moldovei, e de bănuit că această influenţă venea din legăturile cu lumea polonă”, preciza Gorovei.

La munteni, de exemplu coroana lui Basarab I, seamănă mai mult cu una angevină, având ornamente în formă de flori de crin, inspirată probabil după coroana stăpânitorilor francezi ai Ungariei medievale. Moda bizantină este folosită de Neagoe Basarab în Ţara Românească şi de Mihnea Turcitul.

O altă dovadă deosebită a existenţei coroanelor voievodale este valorosul izvor literar şi istoric ”Descrierea Moldovei”, a lui Dimitrie Cantemir. Acesta descrie ritualul încoronării vechilor voievozi. ”La uşa bisericii, mitropolitul îl întâmpina cu două lumânări mari, îl tămâia cu o căţuie şi-i dădea să sărute sfânta cruce şi Sfânta Evanghelie, faţă de care acesta îşi arăta evlavia, după care apoi era lăsat să intre înlăuntru”, scrie cărturarul.

”După aceea, domnul păşea până la altar, în faţa uşilor numite împărăteşti, cădea în genunchi şi-şi pleca fruntea pe marginea sfântului altar, iar mitropolitul îi punea patrafirul pe cap şi citea cu glas tare rugăciunea cea de obşte la înscăunarea domnilor drept credincioşi, ungându-i fruntea cu sfântul mir. După această ceremonie premergătoare, domnul se ridica în picioare şi săruta cu evlavie sfânta masă din altar şi sfintele icoane. Când se trăgea îndărăt, mitropolitul, în mijlocul bisericii, îi punea pe cap o coroană de aur împodobită cu pietre scumpe şi, în timp ce psalţii cântau axion, îl apuca de braţul drept , iar postelnicul de cel stâng şi-l urcau pe un tron cu trei trepte, aşezat în partea dreaptă a bisericii”, arăta Dimitrie Cantemir în lucrarea sa.

Specialiştii spun că ultimii domnitori care au purtat coroane în Moldova au fost cei din neamul Lăpuşnenilor, cu o scurtă perioadă de reînviere în timpul Movileştilor, şi mai apoi ultimul domn atestat ca purtând coroană fiind Ştefan Tomşa al II-lea la 1616, aşa cum arată o imagine gravată pe un tetraevangheliar. În general, turcii au fost aceia care nu au mai dorit ca voievozii români să nu mai poarte coroane, simbol stăpânirii autocrate.

Au preferat, cuca, un fel de cuşmă, ca simbol al vasalităţii. De altfel, aşa apar reprezentanţi şi Petru Şchiopul, Ioan Vodă cel Viteaz, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu sau Matei Basarab. Totodată, se observă, fără să reprezinte o închinare faţă de turci, că şi Vlad Ţepeş nu apare purtând coroană, ci o bonetă. Cuşmă în loc de coroană poartă şi Mihai Viteazul.

”Cert este faptul că, din partea Porţii, învestirea nu se făcea cu coroană, ci cu o cucă şi un steag de domnie”, preciza Ştefan Gorovei. Ceea ce s-a întâmplat însă cu acele coroane ale vechilor voievozi rămâne un mister. Specialiştii bănuiesc că au fost date ca zestre şi mai apoi vândute şi pierdute de proprietari, fie luate de turci când au jefuit visteria ţării, în timpul domniei lui Petru Rareş. Cert este că vechile coroane voievodale, nu mai există sau cel puţin nu le este cunoscută destinaţia.