Semnificația unor toponime grebencene

Jan 27, 2016

Satul Grebenaț este situat în partea de sud-est a Banatului sârbesc, pe malul drept al Cărașului, astăzi întretăiat de Canalul D.T.D.

Având o așezare pitorească cuprins între dunele de nisip ale Deliblății, canalul amintit și albia părăsită a Cărașului, satul prezintă o curiozitate deosebită. În acelaș timp și o mare contradicție. În ce constă această contradicție? De o parte a satului sunt situate dunele de nisip ale Deliblății (Sahara bănățeană), regiune foarte săracă în apă, iar de cealaltă parte curge Canalul D.T.D. și Cărașul, cu apă din abundență.

Din punct de vedere istoric, Grebenațul este considerat drept cea mai veche așezare cu po¬pulație românească din Banatul sârbesc, și în același timp una dintre cele mai vechi localități din Voivodina. Viața oamenilor pe aceste meleaguri datează din timpurile străvechi, chiar din perioada prehistorică. La baza acestei afirmări stau o mulțime de izvoare istorice.

Istoria Grebenațului este strâns legată de toate evenimentele istorice petrecute în zona Banatului de sud și sud-est. Epoca bronzului, fierului, dacii, romanii, năvălirile popoarelor barbare, migrarea popoarelor, hunii, luptele cu turcii etc., toate acestea au lăsat urme adânci în acest spațiu al Banatului și satului Grebenaț.

Să revenim la temă. Deci, semnificația diferitelor toponime din împrejurimile satului, spre exeplu: Roșiana, Cheia Lacului, Cuibul, Vălăul Lung, Prislop, Bogaz, Coasta Ră, Dealu lui Novac, Dealu Pușcat, Flămânda, Domaca, Lunca, Dealu Mare, Văcăreața, Plopii lui Adam Neamțu, Bara lui Zamfir, Bara lui Constantin, Ciuș etc.

Încercăm, pe parcurs, să explicăm originea acestor toponime (denumirea lor), mai precis a unora dintre ele: Cheia Lacului – este o parte a hotarului situată la aproximativ 10 km de Gre¬benaț. “Cheia” este în esență răscruce de drumuri, iar “lacul”, evident apă. În trecut, ciobanii și-au adăpat turmele de oi în acest lac.

Vălăul lung – Însăși numele său ne explică că este vorba despre un spațiu foarte îngust, lung, asemănător unui “vălău” inaccesibil.

Coasta Ră – este un spațiu în regiunea dunelor de nisip, de asemenea inaccesibil, atât din privința urcușului cât și coborâșului. Toți cei care au tăiat lemne pe această co¬a¬stă, știu ce necazuri avuseră. Din această pricină au denumit-o Coasta Ră (Coasta cea Rea).

Plopii lui Adam Neamțu – au primit această denumire după cunoscutul haiduc. O bună parte din pribegia sa a petrecut-o pe valea Cărașului, deci și în jurul Grebenațului. Se spune că la cei doi plopi care se găsesc lângă șoseaua asfaltată ce leagă Grebenațul cu Căitașul (Kajtasovo) ar fi fost ascunsă o comoară de bani a lui Adam Neamțu. Despre existența ei a vorbit însăși haiducul Adam cu ocazia execuției. În clipa aceea au fost prezenți mulți români, printre care și grebenceni. Fiind acolo cu trăsurile, au plecat în goana cailor spre plopii amintiți. Ei au găsit galbenii ascunșii, săpând la rădăcinile plopilor. Plopii persistă și în zilele noastre.

Oricum ar fi privitor la toponime, există un substrat real și o legendă întemeiată.

În concluzie, constatăm că numeroasele toponime din împrejurimile Grebenațului dovedesc existența și viețuirea, de secole și milenii, a strămoșilor noștrii pe aceste meleaguri.

Prof. Sorin Lăpădat