Dr. Alexandru Butoarcă – Martir al neamului românesc

Jan 29, 2016

În viaţa social-politică şi culturală a minorităţii române din Banatul iugoslav, din perioada inbterbelică, dr. Alexandru Butoarcă (1898 – 1980) ocupă un loc important. A fost ani în şir director al săptămânalului “Nădejdea”, care a apărut la Vârşeţ, urmându-l pe tatăl său dr. Savu Butoarcă.

La alegerile parlamentare din anul 1935 a fost ales deputat în parlamentul Iugoslaviei. Ca fruntaş politic, care a reprezentat minoritatea română din Banatul iugoslav, s-a bucurat de mare autoritate, fiind ales de preşedinte al unor asociaţii ale românilor din aceste părţi.

Butoarcă s-a născut la Vârşeţ, tatăl său fiind profesor de matematică la Liceul din Vârşeţ. Şcoala primară o frecventează la şcoala germană din loc, iar liceul l-a absolvit în anul 1914, tot la Vârşeţ. Studiază la Facultatea de drept din Cluj, unde obţine doctoratul în ştiinţele politice. Activitatea sa social-politică o desfăşoară la Vârşeţ, unde practică avocatura.

În anul 1942 trece în România şi este angajat ca funcţionar în Timişoara, unde rămâne până la începutul anului 1950, când a fost expulzat de autorităţile române în Iugoslavia. Aici răspunde în faţa instanţelor judecătoreşti din Zrenianin pentru activitatea sa politică din primii ani ai ocupaţiei fasciste, fiind condamnat la închisoare, unde petrece 6 ani.

Afirmarea în viaţa social-politică

În viaţa social-politică a românilor din Banatul iugoslav A. Butoarcă îşi începe activitatea încă de student. La Adunarea de constituire a Asociaţiei studenţilor români din Regatul S.C.S., ţinută la 5 august 1923, la Sân-Mihai, în calitate de preşedinte a fost ales Al. Butoarcă, student la drept.

După terminarea studiilor, se încadrează în Partidul Român, întemeiat în anul 1923. Secretarul general al P. R., dr. Ioan Jianu, părăseşte Iugoslavia în anul 1926 şi se stabileşte la Timişoara. Funcţia de secretar general al partidului o va ocupa dr. A. Butoarcă. La scurt timp, prin instaurarea dictaturii din 6 ianuarie 1929 toate partidele politice au fost interzise, deci şi Partidul Român. Cu toate că partidul formal nu mai exista, totuşi s-a încercat o continuare a activităţii politice, sub altă denumire. Fostul Partid Român se reorganizează în Comitetul Central Român, pe baze noi.

Dr. Alexandru Butoarcă

Butoarcă a fost ales de noul secretar al partidului în septembrie 1927, la consfătuirea din Alibunar, unde s-a adus şi hotărârea ca ziarul “Nădejdea” să devină organ al Partidului Român. La alegerile pentru Adunarea Naţională din 8 noiembrie 1931 pe lista guvernamentală a lui P. Živković românii au avut doi candidaţi: pentru cercul electoral Alibunar pe A. Butoarcă, iar pentru cercul electoral Vârşeţ pe pr. T. Petrică. Nici un candidat român nu a reuşit. Butoarcă a obţinut 3.347 voturi, iar T. Petrică 1.608. Votările au fost publice, nedemocratice. Viaţa politică la românii din Banatul iugoslav primeşte noi impulsuri prin decretarea noilor alegeri parlamentare din mai 1935. Candidatul român din cercul electoral Alibunar, dr. A. Butoarcă obţine majoritatea voturilor – 4.375, fiind ales deputat în Adunarea Naţională. După alegeri se desfăşoară o activitate politică foarte intensă. A fost ales noul Comitet Central Român şi în calitate de preşedinte a fost ales noul deputat român dr. A. Butoarcă. Acest for politic şi-a asumat responsabilitatea de a rezolva toate chestiunile care privesc viaţa comunităţii etnice româneşti.

La alegerile din decembrie 1938 candidatul român din cercul Alibunar, dr. Al. Butoarcă nu a obţinut un număr suficient de voturi, deoarece pe lista guvernamentală s-au găsit încă două persoane, care au iniţiat o campanie de propagandă împotriva lui Butoarcă.

De o însemnătate majoră este şi angajarea lui dr. A. Butoarcă pentru prosperitatea învăţământului în limba română, pentru deschiderea de noi şcoli primare. Comitetul Central Român în frunte cu Butoarcă adresează Memorandum Ministerului Învăţământului în care arată starea învăţământului primar drept nesatisfăcător, căci în mai multe sate cu populaţie românească nu sunt şcoli primare. Se învinuieşte consilierul dr. Petre Ionescu de la Legaţia României la Belgrad, responsabil pentru aplicarea Convenţiei şcolare iugoslavo-române.

Considerăm că dr. A. Butoarcă a avut un rol însemnat în viaţa social-politică şi culturală a minorităţii române din Banatul iugoslav şi merită recunoştinţă pentru eforturile depuse pentru propăşirea românilor de pe aceste meleaguri.

Prof. Dr. G. Popi

Foto: Redacția ziarului “Nădejdea” din Vârșeț: Adam Bulic, dr. Alexandru Butoarcă, pr. Cuzman Lăpădat și Trăian Mucuceanu