Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia (1)

Jan 31, 2016

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

Veche de două milenii, matriţa din bronz descoperită la Sarmizegetusa Regia în vara anului 2013 continuă să stârnească numeroase controverse. Piesa antică din bronz, cu o greutate de peste opt kilograme, a fost cercetată timp de doi ani, însă unele dintre enigmele ei nu au fost desluşite. Scenele de luptă între animale, reale şi fabuloase, au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite.

„Animalul fabulos reprezentat în aceste compoziţii circulare este unul extrem de rar întâlnit în iconografie: o siluetă de lup dotat cu aripi şi cu o coadă de leu. Identificarea cu un „lup înaripat” se referă la o imagine asemănătoare aflată pe o placă ornamentală ilustrând sitilul policrom, descoperită tot în spaţiul nord – pontic. Foarte probabil că este vorba de o insolită morfologie hibridă, specifică imaginarului stepelor.

Poziţia contorsionată este una specifică în primul rând artei stepelor. Corpul animalului, redat din profil, formează un „S”, capul său fiind întors înapoi. Aripile recurbate sunt subdimensionate, însă suficient de vizibile pentru a sublinia apartenenţa patrupedului la universul fabulos”, este explicaţia unor reprezentări a grifonilor – lupi, dată de autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015). Grifonii - lupi Potrivit cercetătorilor, grifonul este o creatură fabuloasă, născută în imaginarul oriental încă din mileniul IV înainte de Hristos, el reprezentând un motiv frecvent în artele decorative antice.

Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se găsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiului nord-pontic. „Tema luptei dintre grifoni şi alte animale are o lungă istorie iconografică, cu rădăcini mitologice profunde. Aceste creaturi fabuloase, asociate cu aurul pe care-l păzesc cu ferocitate, au fost imaginate ca nişte prădători. În arta nord-pontică, numită şi greco – scitică, abundă asemenea reprezentări în care vieţuitoare ierbivore sunt atacate şi sfăşiate de gifoni”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015).

Alături de grifoni, bestiarul real reprezentat pe piesă este bogat şi divers. Sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită.

Apariţiile rinocerului şi hipopotamului sunt surprinzătoare, deoarece imaginile acestora au fost rare în Antichitate, susţin specialiştii care au cercetat artefactul. „Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice pentru două arii cultural-artistice aflate în relaţii una cu cealaltă, dar cu identităţi artistice reconoscibile. Pe de-o parte este vorba de lumea romană cu toate nuanţele ei cultural artistice şi tradiţiile regionale, contopite într-un „stil internaţional” răspândit pe spaţii largi şi, de cealalptă parte, lumea nord-pontică în care au fuzionat, încă din epoca greco-scitică stilul animalier atât de drag războinicilor nomazi şi limbajul artistic mediteranean”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”.

Pe prima faţă a matriţei sunt vizibile 25 de reprezentări zoomorfe, cele mai multe dintre ele fiind măşti de leu. Animalele sunt redate cu acurateţe. Pe a doua faţă a matriţei sunt reprezentate nouă animale: în centru se află masca de leu, iar în jurul său sunt distribuite patru perechi de animale aflate în luptă: leu – urs, ţap – grifon, leopard – taur, tigru mistreţ. Cele şase feţe laterale ale matriţei prezintă scene de lupte între animale.

Daniel Guță